München
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| München | |
 |
|
| Stemă | Localizare |
 |
  |
| Administraţie | |
| Ţară | Germania  |
|---|---|
| Land | Bavaria |
| Regiune admin. | Bavaria Superioară |
| District | District urban |
| Subdiviziuni ale oraşului | 25 cartiere |
| Primarul şef | Christian Ude (SPD (Partidul Social-Democrat)) |
| Partide guvernante | SPD / Die Grünen (Partidul ecologist "Verzii") / Rosa Liste |
| Statistici de bază | |
| Suprafaţă | 310,43 km² |
| Altitudine | 519 m |
| Populaţie | 1.338.955 (30/07/2007)[1] |
| - Densitate | 4.313 /km² (11.171 /sq mi) |
| - Urban | 1.656.000 |
| - Metro | 2.610.000 |
| Fondat | 1158 |
| Alte informaţii | |
| Fus orar | CET/CEST (UTC+1/+2) |
| Număr de înmatriculare (auto) | M |
| Cod poştal | 80000–81929 |
| Cod zonal | 089 |
| Website | www.muenchen.de |
München este capitala Bundeslandului Bavaria (Bayern) din Germania şi al treilea oraş ca mărime din Germania, după Berlin şi Hamburg, cu o populaţie de cca. 1,26 milioane (2001). Se află pe râul Isar.
Cuprins |
[modifică] Nume
Numele oraşului provine de la Mönch „călugăr, monah” (din latină,monachus). Numele în dialectul bavarez al limbii germane: Minga ['miŋa].
[modifică] Istorie
Numele oraşului este legat de o colonie (în locul numit Petersbergl) a unor călugări proveniţi de la mănăstirea Schäftlarn. Nu se cunoaşte data exactă a fondării aşezării. Prima atestare documentară datează din 1158 sub în latina medievală villa Munichen, în timpul lui Heinrich der Löwe (Henric Leul), duce de Saxonia. O jumătatate de secol mai târziu localitatea a primit statut de cetate şi a fost fortificată.
În 1327, întreg oraşul a fost distrus de foc, dar a fost reconstruit câţiva ani mai târziu de Ludovic IV, împărat al Sfântului Imperiu Roman în acel moment. Prima instituţie academică a oraşului, Academia Bavareză de Ştiinţe, a fost fondată în 1759.
În 1806, a devenit capitală a regatului Bavaria. Douăzeci de ani mai târziu o altă prestigioasă instituţie educaţională, Universitatea Landshut, şi-a pus bazele în München.
În 1882 în oraş a fost introdusă iluminarea electrică.
München a jucat un rol important în perioada nazistă, fiind numit de Hitler „capitala mişcării (naziste)” (Haupstadt de Bewegung). Dar a fost şi oraşul unde Trandafirul Alb (Die Weiße Rose), un grup de studenţi, a format o mişcare antinazistă din iunie 1942 până în februarie 1943. Au fost arestaţi pentru că au distribuit manifeste la Universitatea din München.
Oraşul a fost lovit grav în timpul celui de Al Doilea Război Mondial dar în perioada postbelică a fost reconstruit după un plan meticulos.
[modifică] Obiective turistice
München este o populară destinaţie turistică, fiind numită capitala secretă a Germaniei. Piaţa Maria (Marienplatz; numită după coloana cu statuia Maicii Domnului din centrul piaţetei), cu noua şi vechea primărie, atrăgătoare prin turnurile lor, în turnul principale al primăriei noi fiind adăpostit mecanismul cu statuete şi clopoţei (Rathaus-Glockenspiel), un ceas ornat care mişcă figurine care reprezintă scene medievale şi este acţionat la anumite ore. Peterskirche (biserica Sf. Petru) este cea mai veche biserică din centru. Totuşi catedrala Frauenkirche este cea mai faimoasă biserică din centrul oraşului, prin spectaculoasa sa arhitectură medievală (sec. XV). Înălţimea turnurilor gemene este de 99 metri, limitează, începând din 2004, înălţimea noilor clădiri ale oraşului.
Capitala Bavariei are mai multe muzee de artă, printre care şi Alte Pinakothek, Neue Pinakothek, şi Pinakothek der Moderne cuprinse în cartierul muzeal Kunstareal.
Alte atracţii turistice faimoase sunt Grădina Englezească (Englischer Garten), un parc de mare dimensiuni din centrul oraşului (conceput de arhitectul englez Rumford la începutul sec. XIX), devenit de câteva decenii faimos şi pentru practicarea nudismului liber în partea cea mai centrală şi ciruculată a parcului; Deutsches Museum (un celebru muzeu al tehnicii). Probabil cea mai faimoasă atracţie a cetăţii este Oktoberfest, o sărbătoare a berii lungă de două săptămâni de la sfâşitul lui septembrie şi începutul lui octombrie în fiecare an.
Alte clădiri celebre din München sunt Frauenkirche (Catedrala Doamnei Noastre) şi Olympiaturm (Turnul Olimpic, un turn impozant, ceva mai scund decât cel din Berlin, cu restaurant şi cu antene de transmisiuni radio şi TV) de lângă stadionul şi satul olimpic.
În satul olimpic a avut loc masacrul din München din timpul jocurilor olimpice de vară din 1972, când terorişti palestinieni din organizaţia "Septembrie Negru" au luat ostatici membri ai echipei olimpice a Israelului. O tentativă de salvare din partea poliţiei vest-germane, cu concursul unor membri marcanţi ai guvernului federal, a eşuat şi s-a soldat cu omorârea ostaticilor israelieni, a cinci din terorişti şi a unuia dintre trăgătorii din poliţia oraşului.
Finala Campionatului Mondial de Fotbal din 1974 a avut loc tot în München.
[modifică] Lângă München
[modifică] Economie
În München îşi au sediile compania de asigurări Allianz AG (cea mai mare din Europa), concernul constructor de automobile BMW şi şi concernul de mecanică, construcţii de maşini şi eletronică Siemens AG.
[modifică] Învăţământul
[modifică] Universităţi şi colegii
München este un important centru universitar, cu o lungă listă de laureaţi ai Premiului Nobel de la Wilhelm Conrad Röntgen în 1901 până la Theodor Hänsch în 2005.
München a devenit centru spiritual încă din timpul împăratului Ludovic IV, când filosofi ca Michele di Cesena, Marsilio da Padova şi William of Ockham au găsit protecţie la curtea imperială. Ambele universităţi ale metropolei bavareze, Universitatea Ludwig Maximilian (LMU) şi Universitatea Tehnică (TUM) au primit titlul de universităţi de elită din partea unui comitet de selecţie [2], alături de Universitatea Tehnică Karlsruhe.
- Universitatea Ludwig Maximilian (Ludwig-Maximilians-Universität München, LMU), fondată în 1472 în Ingolstadt, mutată în München în 1826
- Universitatea Tehnică (Technische Universität München, TUM), fondată în 1868
- Universitatea de Stiinţe Aplicate München (Hochschule für angewandte Wissenschaften – FH München, HM), fondată în 1971
- Centrul pentru Proprietatea Intelectuală München (Munich Intellectual Property Law Center, MIPLC) fondată în 2003
- Universitatea Forţelor Armate Federale Germane, (Universität der Bundeswehr München) fondată în 1972
- Pionierschule und Fachschule des Heeres für Bautechnik
- Universitatea de Muzică şi Teatru München, (Hochschule für Musik und Theater München) fondată în 1830
- Academia de Arte Frumoase München, (Akademie der Bildenden Künste München) fondată în 1808
- Universitatea de Film şi Televiziune, (Hochschule für Fernsehen und Film) fondată în 1966
- Hochschule für Philosophie München, fondată în 1925 in Pullach, mutată în München în 1971
- Hochschule für Politik München
- Katholische Stiftungsfachhochschule München, fondată în 1971
- Munich Business School (MBS)
- European School of Management and Technology (ESMT)
[modifică] Instituţii de cercetare ştiinţifică
[modifică] Societatea Max Planck
Societatea Max Planck (Max-Planck-Gesellschaft zur Förderung der Wissenschaften e.V., MPG) este o instituţie germană de cercetare, independentă, cu caracter obştesc, cu sediul administrativ în München. Următoarele institute se află în zona metropolitană a Münchenului [3]:
- Institutul Max Planck de Astrofizică (Max-Planck-Institut für Astrophysik , MPA), Garching
- Institutul Max Planck de Biochimie (Max-Planck-Institut für Biochemie), Martinsried
- Institutul Max Planck de Fizică Extraterestră (Max-Planck-Institut für extraterrestrische Physik), Garching
- Institutul Max Planck de Ştiinţe Sociale Internaţionale (Max-Planck-Institut für ausländisches und internationales Sozialrecht), München
- Institutul Max Planck pentru Proprietatea Intelectuală, Concurenţă şi Drept Fiscal (Max-Planck-Institut für Geistiges Eigentum, Wettbewerbs- und Steuerrecht), München
- Institutul Max Planck de Neurobiologie (Max-Planck-Institut für Neurobiologie), Martinsried
- Institutul Max Planck de Ornitologie (Max-Planck-Institut für Ornithologie), Seewiesen
- Institutul Max Planck de Fizică (Max-Planck-Institut für Physik (Werner-Heisenberg-Institut)), München
- Institutul Max Planck de Fizică a Plasmei (Max-Planck-Institut für Plasmaphysik), Garching
- Institutul Max Planck de Psihiatrie (Max-Planck-Institut für Psychiatrie), München
- Institutul Max Planck de Optică Cuantică (Max-Planck-Institut für Quantenoptik), Garching
[modifică] Societatea Fraunhofer
Societatea Fraunhofer (Fraunhofer-Gesellschaft zur Förderung der angewandten Forschung e.V., PhG) este o asociaţie de cercetare, formată din 56 de institute specializate în diferite domenii ale ştiinţei aplicate [4]. În München se află:
- Sediu central (Zentrale der Fraunhofer-Gesellschaft);
- Institutul Fraunhofer pentru Sisteme de Comunicaţie (Fraunhofer-Einrichtung für Systeme der Kommunikationstechnik ESK);
- Institutul Fraunhofer pentru Fiabilitate şi Microintegrare - filiala München (Fraunhofer-Institut für Zuverlässigkeit und Mikrointegration Institutsteil München IZM-M).
[modifică] Institute ale armatei
Armata germană (Bundeswehr) are în München următoarele institute de cercetare:
- Institutul de Microbiologie al Armatei (Institut für Mikrobiologie der Bundeswehr);
- Institutul de Farmacologie şi Toxicologie al Armatei (Institut für Pharmakologie und Toxikologie der Bundeswehr);
- Institutul de Radiobiologie al Armatei (Institut für Radiobiologie der Bundeswehr).
[modifică] Alte institute
- Institutul Goethe - sediul central
- Institut für Rundfunktechnik (IRT) (pentru tehnica radiofonică şi de televiziune)
- Deutsches Jugendinstitut (DJI) (pentru problemele tineretului)
[modifică] Transport şi administraţie
München are un sistem public de transport dezvoltat, incluzând linii de metrou, tren suburban, tramvai şi autobuz. Autoritatea locală a transportului în comun (tramvaie, autobuze, metrou şi sistemul S-Bahn) se numeşte Münchner Verkehrs- und Tarifverbund (MVV). Tot îm München se află şi sediul central al ADAC, cel mare mare club automobilistic din Germania.
[modifică] Transport aerian
Aeroportul din München a fost numit după Franz Josef Strauss. Liniile subterane S1 şi S8 fac legătura cu aeroportul.
Asigurarea cu apă potabilă a oraşului München prin sisteme moderne de conducte s-a realizat relativ târziu în comparaţie cu celelalte oraşe germane mari. Orientarea de la început spre surse de apă aflate la distanţă, în zonă muntoasă, care a fost favorizată şi de poziţia geografică a oraşului, a asigurat o calitate bună a apei (care are un conţinut foarte mare de calcar - ceea ce este tipic pentru regiunile vecine cu munţii Alpi).
[modifică] Oraşe înfrăţite
Edinburgh, din 1954
Verona, din 1960
Bordeaux, din 1964
Sapporo, din 1972
Cincinnati, din 1989
Kiev, din 1989
Harare, din 1996
[modifică] Bibliografie
- Christian Ude, Quellen für München. Lebensart in Einklang mit Technologie und Ökologie (Surse privind oraşul München. A trăi în armonie cu tehnologia şi ecologia), Editura Carl Hanser, München, 2008
[modifică] Legături externe
- Situl web oficial al oraşului
- Munich City Panoramas - Vedere panoramică a părţii de sud-est a oraşului (dintr-unul din turnurile catedralei Frauenkirche)
- Oktoberfest (germană şi engleză)
- Fotografii
- Date statistice privind asigurarea cu apă potabilă pe site-ul „Stadtwerke München” (administraţia municipală tehnică)
[modifică] Note
- ^ Landeshauptstadt München. Monthly population figures (în German). Accesat în 2007-04-25.
- ^ http://www.dfg.de/en/news/press_releases/2006/press_release_2006_54.html
- ^ http://www.mpg.de/instituteProjekteEinrichtungen/index.html
- ^ http://www.fraunhofer.de
