Alexandru cel Bun
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I Muşatinul, a fost domnul Moldovei între anii 1400 - 1432 şi i-a succedat la tron lui Iuga, îndepărtat de Mircea cel Bătrân.
Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă şi ecleziastică a Moldovei. A încurajat comerţul, confirmând negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care este atestat şi oraşul Iaşi. A obţinut recunoaşterea mitropoliei Moldovei de către Patriarhia de la Constantinopol.
Lunga sa domnie a corespuns, în general, unei perioade de pace, rezultat al politicii extrem de abile a voievodului moldovean, care a menţinut echilibrul între Ungaria şi Polonia. Astfel, recunoscând suzeranitatea lui Vladislav Jagello - a incheiat tratate de pace cu acesta in 1402, 1404, 1407, 1411 si 1415 fagaduindu-i acestuia sfat si ajutor impotriva oricarui dusman -, Alexandru s-a asigurat de sprijinul Poloniei în faţa oricărei încercări a Ungariei de a controla drumul comercial care lega sudul Poloniei, trecând prin Moldova, de gurile Dunarii, mai precis de cetăţile Chilia şi Cetatea Albă.
Acordul dintre Polonia şi Ungaria, încheiat la Lublau la 15 martie 1412, reprezenta un mare pericol pentru Moldova, fiind primul acord de împărţire a unui teritoriu românesc în sfere de influenţă. Acordul nu a fost aplicat, datorită faptului că Alexandru şi-a onorat întotdeauna obligaţiile rezultate din acceptarea suzeranităţii regelui polon şi datorită contradicţiilor polono-maghiare.
În calitate de vasal al lui Vladislav Jagello, i-a acordat acestuia sprijin militar în două bătălii purtate împotriva Cavalerilor Teutoni: la Grünwald, în 1410, şi la Marienburg, în 1422, ambele fiind câştigate de către polonezi. De asemenea, în timpul său, în 1420, au loc primele confruntări dintre Moldova şi Imperiul Otoman. Turcii au asediat Chilia şi Cetatea Albă, dar Alexandru a reuşit să le apere.
| Predecesor: Iuga |
Domnitor al Moldovei 1400 - 1432 |
Succesor: Iliaş |
Dragoş • Sas • Balc • Bogdan I • Laţcu • Costea • Petru I • Roman I • Ştefan I • Iuga • Alexandru cel Bun • Iliaş • Ştefan al II-lea • Petru al II-lea • Roman al II-lea • Ciubăr Vodă • Alexăndrel • Bogdan al II-lea • Petru Aron • Ştefan cel Mare • Bogdan cel Orb • Ştefăniţă Vodă • Petru Rareş • Ştefan Lăcustă • Alexandru Cornea • Iliaş Rareş • Ştefan Rareş • Ioan Joldea • Alexandru Lăpuşneanu • Despot Vodă • Ştefan Tomşa • Bogdan Lăpuşneanu • Ioan Vodă cel Viteaz • Petru Şchiopul • Ioan Potcoavă • Iancu Sasul • Aron Tiranul • Alexandru cel Rău • Petru Cazacul • Ştefan Răzvan • Ieremia Movilă • Mihai Viteazul • Simion Movilă • Mihail Movilă • Constantin Movilă • Ştefan Tomşa al II-lea • Alexandru Movilă • Radu Mihnea • Gaspar Graziani • Alexandru Iliaş • Miron Barnovschi-Movilă • Alexandru Coconul • Moise Movilă • Vasile Lupu • Gheorghe Ştefan • Gheorghe Ghica • Constantin Şerban Basarab • Ştefăniţă Lupu • Eustatie Dabija • Gheorghe Duca • Iliaş Alexandru • Ştefan Petriceicu • Dumitraşcu Cantacuzino • Antonie Ruset • Constantin Cantemir • Dimitrie Cantemir • Constantin Duca • Antioh Cantemir • log. Ioan Buhuş • Mihai Racoviţă • Nicolae Mavrocordat • caim. Lupu Costachi • caim. Ioan Mavrocordat • Grigore II Ghica • Constantin Mavrocordat • Ioan N. Mavrocordat • Iordache Stavrachi • Constantin Racoviţă • Matei Ghica • Scarlat Ghica • Ioan Teodor Callimachi • Grigore Callimachi • Grigore III Ghica • Constantin Moruzi • Alexandru I Mavrocordat • Alexandru II Mavrocordat • Alexandru Vodă Ipsilanti • Emanuel Giani-Ruset • Alexandru Moruzi • Mihai Şuţu • Alexandru Callimachi • Constantin Ipsilanti • Alexandru Suţu • log. Iordache Conta • Scarlat Callimachi • Alexandru Hangerli • caim. Iordache Ruset-Roznovanu • Mitrop. Veniamin Costache • Mihail Şuţu • caim. Ştefan Vogoride • Ioniţă Sandu Sturdza • Mihail Sturdza • Grigore Alexandru Ghica • caim. Teodor Balş • caim. Nicolae Vogoride • caim. Ştefan Catargiu/I. A. Cantacuzino, Vasile Sturdza şi Anastasie Panu • Alexandru Ioan Cuza

