Caucaz
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Caucazul este o regiune între Marea Neagră şi Marea Caspică, incluzând Munţii Caucaz şi câmpiile înconjurătoare. Vârful cel mai înalt este Elbrus (5.642 m).
În momentul de faţă statele din zona caucaziană sunt: Georgia, Armenia şi Azerbaidjan. Pe pantele nordice ale Munţilor Caucaz se află Federaţia Rusă cu subdiviziunile ei administrative: Ţinutul Krasnodar, Ţinutul Stavropol şi republicile autonome: Adîgheia, Karaciai-Cerkessia, Kabardino-Balkaria, Osetia de Nord, Inguşetia, Cecenia şi Daghestan.
Trei entităţi politic-naţionaliste din zonă revendică independenţa, dar nu sunt recunoscute de instituţiile internaţionale: Abhazia, Nagorno-Karabah şi Osetia de Sud. Caucazul este unul dintre cele mai diversificate locuri de pe Pământ din punct de vedere cultural şi lingvistic.
Caucazul (Caucazia) este din punct de vedere geografic parte din Asia, dar din punct de vedere cultural şi istoric este considerat de multe ori ca parte a Europei. Partea sudică a Caucazului este cunoscută şi sub numele de Transcaucazia.
Evenimente istorice:
- Războiul Arab-Khazar
- Cucerirea Caucazului de către Rusia (Războiul Ruso-Caucazian)
- Genocidul Armean
- 1991: Restabilirea independenţei Armeniei, Georgiei şi Azerbaidjanului
- 1992: conflictul din Nagorno-Karabah
- Conflictul din Caucaz (2008)
Repere geografice: Ciscaucazia constituie partea nordică a regiunii şi cuprinde un complex de depozite piemontane şi lacustre, slab cutate la contactul cu muntele, pe care s-au format mai multe unităţi de câmpie şi podiş: Câmpia Kubanului, joasă (sub 150 m), mlăştinoasă, cu numeroase lacuri este înclinată spre Marea Neagră; are climat temperat continental şi vegetaţie de stepă dezvoltată pe soluri cernoziomice; Câmpia Terekului, ocupată de stepa deşertică a Nogaiului şi de Delta Terekului, coboară mult spre Marea Caspică, chiar până sub nivelul Oceanului Planetar (-28 m), iar spre vest urcă treptat; Depresiunea Ponto-Caspică (culoarul Kuma-Manici), vechi braţ marin prin care comunicau Marea Neagră şi Marea Caspică; Podişul Stavropolului care face trecerea spre munţi, este format din depozite piemontane depuse în terţiar, larg cutanate şi fragmentate de văi divergente adânci. Caucazul Mare se extinde ca o dorsală între Marea Neagră şi Marea Caspică, separând Ciscaucazia de Transcaucazia. Din punct de vedere tectonic, Caucazul Mare reprezintă un imens anticlinoriu şariat, fracturat şi străpuns de erupţii neogene, care apar ca două conuri vulcanice dominante (Elbrus şi Kazbek). relieful este marcat de o culme principală puternică, dominată de masive piramidale, din care se desprind perpendicular complexe de culmi secundare. Etajarea climatică a determinat formarea de numeroşi gheţari montani (2000 kmp). Depresiunea Transcaucaziei situată între Caucazul Mare şi Caucazul Mic, este drenată de două râuri cu scurgere contrară: Rionul spre nord-vest şi Kura spre sud-est.
Muntele biblic Ararat, unde se spune că ar fi acostat Arca lui Noe, este considerat reperul regatului armean antic. Vârful munţilor Ararat este acoperit regulat cu zăpadă. În mitologia greacă, Caucazul, sau Kaukasos, era unul dintre stâlpii care susţineau Universul. Prometeu a fost înlănţuit aici de Zeus. Poetul latin Ovidiu plasa Caucazul în Sciţia şi îl descria ca pe un munte rece şi veşnic, o întruchipare a foametei. Brânza este unul dintre cele mai importante produse ale zonei.
[modifică] Vezi de asemenea
- Popoarele din Caucaz
- Limbile Ibero-Caucaziene
- Oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan
- Transcaucazia
- Listă de munţi înalţi din Europa
- Ciobănesc caucazian
[modifică] Legături externe
- Ethnolinguistic Groups in the Caucasus Region - University of Texas at Austin (1995)
- About Rugs from Caucasus
|
||||||||||||||||||||||||||||||
