Comuna Bivolari, Iași

47°33′46″N 27°24′29″E (Comuna Bivolari, Iași) / 47.56278°N 27.40806°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Bivolari (dezambiguizare).
Bivolari
—  comună  —

Bivolari se află în România
Bivolari
Bivolari
Bivolari (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°33′46″N 27°24′29″E ({{PAGENAME}}) / 47.56278°N 27.40806°E

Țară România
Județ Iași


ReședințăBivolari
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Bivolari[*]Dumitru Liviu Teodorescu[*][1][2] (PSD, )

Suprafață
 - Total69 km²
Altitudine57 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total3.369 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Bivolari este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bivolari (reședința), Buruienești, Soloneț, Tabăra și Traian.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află pe malul drept al Prutului, în extremitatea nord-estică a județului, la limita cu județul Botoșani și la granița cu raionul Fălești din Republica Moldova. Este traversată de șoseaua națională DN24C, care leagă Iașiul de orașul Lipcani din Republica Moldova. La Bivolari, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ282B care duce spre vest la Andrieșeni, Șipote, Plugari și mai departe în județul Botoșani la Prăjeni și Flămânzi.[3]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Bivolari

     Români (90,06%)

     Alte etnii (9,94%)




Componența confesională a comunei Bivolari

     Ortodocși (89,73%)

     Alte religii (0,24%)

     Necunoscută (10,03%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bivolari se ridică la 3.369 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.180 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,06%).[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,73%), iar pentru 10,03% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Bivolari este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Dumitru Liviu Teodorescu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat8        
Partidul Național Liberal4        
Partidul Mișcarea Populară1        

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Turia a județului Iași și era formată din târgușorul Bivolari și din satele Bivolari, Buruienești, Soloneț, Chilienești, Tabăra Mănăstirii, Cornu Negru și Bădărăi, având în total 2873 de locuitori, dintre care o treime evrei. În comună funcționau cinci biserici și trei școli cu 148 de elevi (dintre care 33 fete).[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Codru, și cu o populație de 4189 de locuitori în satele Bădărăi, Bivolari, Buruenești, Cornu Negru, Silinești, Soloneți și Tabăra și în cătunul Eduțu.[9]

În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, ea a revenit la județul Iași, reînființat; tot atunci au fost desființate satele Cornu Negru (comasat cu Bivolari) și Silinești (comasat cu Tabăra).[10][11]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica „Sfântul Ilie” din Soloneț, monument istoric de interes local

Singurul obiectiv din comuna Bivolari inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași este biserica „Sfântul Ilie” (1820) din satul Soloneț.

Personalități născute aici[modificare | modificare sursă]

Alte personalități legate de Bivolari[modificare | modificare sursă]

  • Alois Decker (1864-1945) farmacist, ulterior primar al orașului Roman, a fost farmacist-subchirurg la Spitalul din Bivolari în 1891-1900
  • Alexandru Bădărau (1859-1925), politician și jurist, primar al orașului Iași, și scriitorul și poetul israelian Yotam Reuveni (1949-2021) au învățat în școala elementară la Bivolari. Istoricul israelian Leon Volovici (1938-2011) a fost în tinerețe, în anii 1962-1964 profesor de limba și literatura română la Bivolari.

Lecturi suplimentare[modificare | modificare sursă]

  • Elena Leonte, Ionel Maftei - O istorie a culturii ieșene in date 1400-2000, Princeps, 2007
  • Moscu Abramovici ș.a.Bivolar ayaratenu (Bivolari, orășelul nostru) - red. Comitetul de initiativă al Originarilor din Bivolari - 1981 - în ebraică
  • Clerici și mireni mărturisitori ai Arhiepiscopiei Iașilor în închisorile comuniste 1945-1964, Doxologia , Iași 2017
  • Vasile Huțișoru - "File din istoria comunei Bivolari". În "Viața creștină", an II, nr. 4, august 2010, p. 10-11.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ Google Maps – Comuna Bivolari, Iași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Bivolari, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 436. 
  9. ^ „Comuna Bivolari în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  12. ^ Situl Bibliotecii C.Negruzzi din Trifești - citat din Leonte, Maftei 2007 p.403
  13. ^ In Memoriam - Repere geografice 14 (2) 2012
  14. ^ Clerici și mireni... .
  15. ^ Situl Bibliotecii C.Negruzzi din Trifești - citat din Leonte, Maftei 2007 p.447
  16. ^ Situl Bibliotecii C.Negruzzi din Trifești - citat din Leonte, Maftei 2007 p.85