Roxolani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Roxolanii (în Dacia Romană)
Hartă a Imperiului Roman în anul 125. Roxolanii apar în Dacia (mai exact în sud-estul României de astăzi)

Roxolanii este denumirea modernă a unei populații nomade, vorbitoare de dialecte iraniene, din neamul sarmaților, strâns înrudită cu iazygii și alanii. Crescători de vite dintre Nipru și Don, roxolanii migrează în secolele 2-1 î.Hr. spre apus, pătrunzând în regiunile extracarpatice unde conviețuiesc cu dacii și participă alături de bastarni și iazygi la raidurile din Moesia romană în anii 68-69, 85-86.

În timpul primei campanii romane împotriva statului dac (101-102), roxolanii au fost aliați cu Decebal, apoi au devenit clienți ai Imperiului Roman. După anul 330 părăsesc, sub presiunea goților, regiunea Dunării de jos, o grupare stabilindu-se în Imperiul Roman, iar alta, majoritară, unindu-se cu iazygii, se va stabili în Câmpia Panonică. Din motive necunoscute, la sfârșitul secolului al 4-lea denumirea roxolani a dispărut din izvoarele istorice.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]