Moșna, Iași
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
| Moșna | |
| — Sat — | |
| Vedere panoramică asupra satului | |
|
|
|
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară | |
| Județ | |
| Comună | Moșna |
|
|
|
| Suprafață | |
| - Total | 28,31 km² |
|
|
|
| Populație (2007) | |
| - Total | 1,973 locuitori |
|
|
|
| Fus orar | EET (UTC+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Cod poștal | 707340 |
| Prefix telefonic | +40 x23[1] |
| modifică |
|
Moșna este un sat în sud-estul județului Iași, Moldova, România. Este reședința comunei Moșna.
Cuprins |
Istoric [modificare]
Satul Moșna este o așezare datând de pe vremea neoliticului. Aici se gasesc rămășițele unei asezari fortificate traco-getice la punctul Cetațuia (monument istoric - sec. IV-II iHr.) și urme de lucrări cucuteniene.
Etimologie [modificare]
Etimologia numelui localității nu a fost bine stabilită, principalele variante propuse fiind cuvintele „moșnean”, cu sensul de țăran liber, întrucât pe raza localității nu a existat niciodată vreo moșie boierească, și cuvântul „punga” de proveniență slavă, care ar fi explicat prin forma relativ circulară și colinară a localității.
Distribuția suprafeței [modificare]
Suprafața cultivabila este de aprox. 1000 hectare. 40% din teritoriul comunei este pădure, aici situându-se și dealul Moșnei, care face parte din ansamblul Codrii Iașilor, cu punctul culminant numit "Movila Cetățuii". Defrișările în zonă sunt foarte mici, ele rezultând mai mult de pe urma operației de rărire a arborilor, efectuate de direcția silvică Răducăneni și mai puțin de pe urma defrișărilor propriu-zise, acestea având, preponderent, caracter ilegal. Cu atât mai mult cu cât în unele locuri, ca în apropierea unei pietrării datând de pe vremea dacică, se plantează puieți (în special salcâm) de către locuitori. Perimetrul silvic este de aproximativ 970 ha.
Rețea hidrografică [modificare]
Rețeaua hidrografică este reprezentată de râul Moșna, care izvorăște din nordul comunei, și de afluentul său, râul Moșnișoara, acesta izvorând din padurea Unsu, precum și mulți alți afluenți, majoritatea izvorând din pădurile dealului Moșna.
Economie [modificare]
Economia Moșnei are un caracter preponderent agricol. Până în anul 1989 volumul activității economice se realiza în proporție de 36,7% în agricultură, 13,7% in industrie iar restul in sfera serviciilor[2].Volumul activității economice după anul 1990 a scăzut, crescând ponderea producției agricole.În prezent în comună își au sediul mai multe IMM-uri, concetrate pe sectorul comercial și de transport, activitatea comercială în comună fiind înfloritoare.
Agricultură [modificare]
În Moșna întâlnim suprafețe mari cu vii(16,1% din terenul agricol), livezi(6,60% din terenul agricol).Structura culturilor de câmp e relativ dezechilibrată, remarcându-se porumbul(52,8%), și culturile păioase(28,8%).Pajiștile și fânețele sunt relativ rare, potențialul productiv al solului zonei fiind moderat, fiind reprezentate mai ales prin izlazul Vlășcuța și prin izlazul Recea, ultimul fiind cel mai mare izlaz de pe teritoriul comunei, dar fiind și afectat însă de transformarea sa în sol agricol.
Pomicultură [modificare]
Satul este amplasat în bazinul pomicol Iași-Răducăneni, principala specie pomicolă fiind gutuiul, în special cu specia autohtonă gutui de Moșna. Pe lângă gutui se mai cultivă pruni(38,4%), cireși și vișini(22,5%).
Faună [modificare]
Regiunea Moșnei se caracterizează printr-o faună caracteristică câmpiilor și pădurilor de foioase. Cele mai întâlnite specii fiind:
- păsări: vrabia domestică, ciocârlie, prigorul, cristel de câmp, potârniche, bufnița, cucul, cucuveaua, prepeliță, barză, rață sălbatică, rândunică și uliul.
- animale: popândăul, cârtița, șoarecele de câmp, iepurele de câmp, ariciul, vulpea, dihorul comun, mistrețul și viezurele.
- reptilele sunt reprezentate de numeroase specii de șerpi și șopârle.
Floră [modificare]
Flora Moșnei este caracteristică câmpiilor și pădurilor de foioase. Cele mai numeroase specii sunt:
- caracteristice câmpiilor: iarba calului, trifoiul, troscotul, măceșul, urzica, macul de câmp, cicoarea, neghina, volbura, coada calului, curnuțul și cânepa sălbatică.
- caracteristice pădurilor de foioase: fagul, specie numeroasă în regiune, teiul, specia predominantă în pădurile dealului Moșna, frasinul, carpenul, stejarul, specie predominantă în regiunea pădurii Unsu, ulmul, salcâmul, specie numeroasă în pădurile mici ale Moșnei, mesteacănul, plopul, fiind întâlnit în special în regiunea Moșnei numita Plopi și pe malul râului Moșna, precum și arinul, în special în regiunea Hârtoape.
Infrastructură [modificare]
Infrastructura rutieră este reprezentată de DJ 244F si DC 67. Transportul este asigurat de mai multe firme din zonă, precum și de cursele Iași-Cozmești și retur.
Bibliografie [modificare]
Note [modificare]
- ^ x indică operatorul telefonic; 2 pentru Romtelecom; 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ [1] Evenimentul.ro