Mihail Kogălniceanu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii. |
 |
Tonul acestui articol sau al acestei secţiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie. Puteţi contribui la îmbunătăţirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuţie. |
| Mihail Kogălniceanu | |
 |
|
|
|
|
| În funcţie 11 octombrie 1863 – 26 ianuarie 1865 |
|
| Precedat de | Nicolae Creţulescu |
|---|---|
| Succedat de | Nicolae Creţulescu |
|
|
|
| În funcţie 27 aprilie 1876 – 23 iulie 1876 3 aprilie 1877 – 24 noiembrie 1878 |
|
| Precedat de | Dimitrie Cornea (1876) Nicolae Ionescu(1877) |
| Succedat de | Nicolae Ionescu (1876) Ion Câmpineanu(1878) |
|
|
|
| În funcţie October 11, 1863 – January 26, 1865 November 16, 1868 – January 24, 1870 November 17, 1878 – November 25, 1878 July 11, 1879 – April 17, 1880 |
|
| Precedat de | Nicolae Kretzulescu Anton I. Arion Constantin A. Rosetti Ion Brătianu |
| Succedat de | Constantin Bosianu Dimitrie Ghica Ion Brătianu Ion Brătianu |
|
|
|
| Născut(ă) | 6 septembrie 1817 Iaşi |
| Decedat(ă) | 1 iulie 1891 (73 ani) Paris, Franţa |
| Partid politic | Partidul Naţional Liberal |
modifică  |
|
Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iaşi – d. 20 iunie 1891, Paris) a fost un om politic, gazetar şi scriitor român.
"N-aş schimba săraca Moldovă nici pentru întâiul tron din lume", afirma la Luneville, în Franţa, Mihail Kogălniceanu, cel care se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al secolului al XIX lea”. A fost istoric, scriitor, ziarist, om politic, prim-ministru şi, mai tarziu, ministru de externe. A jucat un rol important în Revoluţia de la 1848 şi în lupta pentru Unirea Principatelor Române.
Personalitate fascinantă a epocii moderne, spirit pasionat şi comprehensiv, Mihail Kogălniceanu se situează în fruntea celor mai talentaţi reprezentanţi ai generaţiei paşoptiste. Era urmaş al răzeşilor de pe Kogălnic. Asta nu l-a împiedicat în niciun fel să facă studii strălucite în Franţa şi Germania. În 1839, redactează "Foaea sătească a prinţipatului Moldovei", publicaţie nevinovată cu efecte modeste, dar sigure. În mai 1840 a anunţat apariţia a 6 tomuri din Letopiseţele Valahiei şi Moldaviei şi, în acelaşi an a pregătit apariţia unei publicaţii de documentaţie istorică, intitulată „Arhiva românească”. Publicaţia a apărut în 1841. La nouă ani de la Revoluţia din 1848, Kogălniceanu participă ca deputat de Dorohoi la adunarea ad-hoc de la Iaşi unde este chemat să se pronunţe în privinţa Unirii. Sfetnic al domnitorului Al.I.Cuza, ministru, apoi prim-ministru al României, în perioada 1863 – 1865, Kogălniceanu a avut un rol hotărâtor în adoptarea unor reforme cruciale. Ca ministru de externe al ţării în 1867 şi în perioada 1877–1878, Mihai Kogălniceanu şi-a legat numele de actul proclamării independenţei de stat a României.
Mihail Kogălniceanu a fost căsătorit cu Ecaterina Jora (1827-1907), văduva colonelului Iorgu Scorţescu.
A fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iaşi.
[modifică] Bibliografie
- Maria Platon, Dacia literară supt redacţia lui Mihail Kogălniceanu, Bucureşti, Editura Minerva, 1972
- Alexandru Zub, Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Biobibliografie, Ed. Enciclopedică Română/ Ed. Militară, Bucureşti, 1971
- Alexandru Zub, Mihail Kogălniceanu istoric, Ed. Junimea, Iaşi, 1974
- Alexandru Zub, Mihail Kogălniceanu, arhitect al României moderne, Ed. Institutul European, Iaşi, 2005
- George Cristea Nicolescu, Mihail Kogălniceanu (1946)
- A.D. Xenopol , Mihail Kogalniceanu, 1895
[modifică] Legături externe
| Predecesor: Nicolae Creţulescu |
Prim-ministrul României 11 octombrie 1863 – 26 ianuarie 1865 |
Succesor: Constantin Bosianu |
| Predecesor: Dimitrie Cornea |
Ministrul Afacerilor Externe 27 aprilie – 23 iulie 1876 |
Succesor: Nicolae Ionescu |
| Predecesor: Nicolae Ionescu |
Ministrul Afacerilor Externe 3 aprilie 1877 – 24 noiembrie 1878 |
Succesor: Ion Câmpineanu |
| Predecesor: Ion Ghica |
Preşedintele Academiei Române 1887 – 1890 |
Succesor: Ion Ghica |
|
|||||||||||||||||
|
|||||||
 |
Acest articol biografic despre un român este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
