Teiul lui Eminescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Teiul lui Eminescu de la Iaşi.

Teiul lui Eminescu este un tei argintiu vechi de circa 250 de ani, aflat în Parcul Copou din Iași. Acest copac, denumit și "copacul îndrăgostiților", este locul unde poetul Mihai Eminescu își găsea inspirația [1]. În plimbările prin Copou, Mihai Eminescu s-a îndrăgostit de tei, venind deseori să-și adune gândurile sau să discute cu bunul său prieten, Ion Creangă, pe o bancă aflată la umbra protectoare a teiului [2].

Acest tei este cel mai vechi copac din Grădina Copou. Trunchiul teiului, rămas gol în urma putrezirii, a trebuit să fie plombat cu mortar și consolidat cu manșoane (cercuri) de metal, iar ramurile sunt sprijinite în console.

Istoric[modificare | modificare sursă]

La data de 4 august 1950, Iașul a fost lovit de o furtună cu grindină, în urma căreia, teiul a fost în mare parte distrus (vântul i-a rupt săgeata principală a coronamentului, brațul din partea nordică, precum și ramurile din celelalte brațe). După trei ani în care teiul a fost dat uitării, în anul 1953, serviciile de spații verzi ale Primăriei Iașului au segmentat ramurile de schelet, cu brațe lungi de 3-4 metri, au curățat scorbura care se formase de la bifurcarea trunchiului și l-au dezinfectat cu soluție de piatră vânătă și de formalină. S-a turnat apoi o plombă din nisip cu var și foarte puțin ciment, legând trunchiul cu cercuri metalice și sprijinind toate brațele pe console.

În anul 1990, prof.dr. Mandache Leocov, responsabil la cel moment de arborii monumentali din partea Academiei Române și director al Grădinii Botanice din Iași, a primit sarcina de a-l revigora. „Am desfăcut plomba de beton. Tot lemnul era putred până jos. Am lăsat deschis ecranul rămas. Era un fel de mască de scoarță despre care nu se știa ce e exact. În toată literatura, în toate peregrinările pe care le-am facut eu în țară și străinătate, nu am mai întâlnit fenomenul ăsta. Este unic. El singur s-a salvat de la moarte. Noi l-am ajutat apoi cât am putut”, afirmă profesorul Leocov [2].

După cum afirmă prof.dr. Mandache Leocov, "lemnul este mort", iar teiul lui Eminescu "supraviețuiește numai printr-o minune a naturii: două rădăcini aditive, care au crescut și s-au strecurat pe lângă plombă, au ajuns, prin golul din trunchi, în pământ". Cu ajutorul acestor rădăcini, se hrănește copacul multisecular. Profesorul Leocov prevede că "Iașiul se va mândri cu Teiul lui Eminescu încă 50, poate chiar 100 de ani de-acum încolo, fără probleme" [3].

Teiul lui Eminescu este vizitat în fiecare zi de un număr mare de turiști și de îndrăgostiți. Atasamentul lui Mihai Eminescu pentru tei pare sa fie o nostalgie germanica, din perioada studiilor facute de marele poet la Viena si Berlin. În fața teiului se afla un bust de bronz al lui Mihai Eminescu, opera sculptorului Ion Mateescu.

În apropiere de tei, într-o veche clădire de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care a avut diverse destinații (pavilion de vânătoare, local de alimentație publică), a fost organizată o expoziție documentară Mihai Eminescu (1983), iar în iunie 1984 s-a organizat o expoziție permanentă de carte, documente și fotografii dedicată lui Mihai Eminescu. În locul clădirii vechi, care a fost demolată, s-a construit o clădire nouă (după proiectul arhitectului Virgiliu Onofrei), care a fost inaugurată cu prilejul centenarului morții poetului, la 15 iunie 1989, cu scopul de a servi ca Muzeu dedicat poetului Eminescu. Cele două turnuri de la intrarea în muzeu simbolizează Dragostea (Veronica Micle) și Prietenia (Ion Creangă) [4].

Înziua de 15 iunie (data dispariției poetului) a fiecărui an, când teii sunt în floare, parfumând întreg dealul Copoului, Muzeul Mihai Eminescu din Parcul Copou organizează "Sărbătoarea Teiului", având drept ax de desfășurare "Teiul lui Eminescu".

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Mediafax, 15 februarie 2009 - "Luceafărul" lui Eminescu, cel mai lung poem de dragoste din lume
  2. ^ a b CuzaNet, 3 martie 2009 - Pe urmele lui Eminescu - între teiul "Coloana infinită a Iașului" și iubirea scrisă pe Plopii fără soș
  3. ^ Adevărul, 19 iulie 2004 - Teiul lui Eminescu din Copoul Iașilor supraviețuiește printr-o minune
  4. ^ 4 pași pe urmele lui Eminescu în România