Comuna Trifești, Iași

Trifești
—  Comună  —
Țară	România
Județ	Iași
SIRUTA
Localități componente	Trifești, Hermeziu, Vladomira și Zaboloteni
Guvernare
- Primar	Alexandru Ivănucă (PDL, ales 2008)
Populație (2007)
- Total	3,782 locuitori
Amplasarea în cadrul județului

Trifești este o localitate în județul Iași, Moldova, România. | Între zăvoiul de pe malul drept al râului Prut și pădurile de pe dealurile Turia și Rosca , la 42 grade și 21 de minute latitudine nordică și 27 grade și 25 minute longitudine estică , în partea de nord – est a României și de sud-est a câmpiei Moldovei (depresiunea Jijia inferioară), la o distanță de 36 km de orașul Iași, pe drumul național 24 C, Iași-Ștefănești-Botoșani, este situată comuna Trifești.

Este formată din satele Trifești (unit cu Damachi), Zaboloteni, Hermeneziu (denumit și Lunca Prutului sau Trifeștii Vechi), Vladomira Roșcani, Radeni (unit cu Păuleni). Comuna a rezultat în urma reîmpărțirii administrativ teritoriale din anul 1968 prin unificarea comunelor Hermeneziu și Roșcani.

Suprafața totală

Comuna are o suprafață totală de 9496,82 ha cu următoarele categorii de folosință: arabil 6108,93 ha, pășuni 1186,12 ha, fânețe 189,09 ha, vii 85,75 ha, livezi 5,06 ha, păduri 1184,41 ha, ape și stuf 325,2 ha, drumuri 146,53 ha, construcții 234,74 ha, neproductiv 31,17 ha.

Vecini

La est se învecinează cu râul Prut, la nord cu comuna Bivolari, la sud cu comuna Probota, iar la vest cu comunele Andrieșeni și Vlădeni.

Relieful

Relieful comunei Trifești este integrat în Podișul Moldovenesc, subunitatea Câmpia Moldovei și se remarcă printr-un pronunțat caracter sculptural și de acumulare. Relieful sculptural, reprezentat și de interfluviul Prut-Jijia la nord de Roșcani este fragmentat de terasele văilor Cerchejoaia și Frasin. Pe acest interfluviu este localizat drumul Furiilor, ce trece peste dealul Turia, prin vestul satelor Roșcani și Păuleni. Aspectul reliefului este larg vălurit cu platouri joase, văi largi și culmi a căror orientare este în general nord-estică și nord-vestică. Relieful este întregit și de prezența unor glacisuri coluviale, proluviale sau mixte, situate la baza versanților cu o înclinatie a pantelor între 25 și 40 de grade.

Ape

Comuna Trifești face parte din bazinul hidrografic al Prutului, fapt ce îi conferă numeroase beneficii din punct de vedere turistic, plaja râului avand potențial de amenajare în scopul realizării unui agrement natural.

Ocupația locuitorilor

Ocupația principală a locuitorilor din localitatea Trifești este agricultura, în general și cultivarea cartofilor, în special. Acest lucru se datorează în primul rând faptului că în comună există una dintre cele mai puțin poluate suprafețe agricole din județ. În al doilea rând cultivarea cartofilor este favorizată și de proximitatea râului Prut, fapt ce determină existența unui sol propice pentru activități agricole. La Trifeștisunt cultivate aproximativ 200 de hectare de soiuri de cartofi pentru prăjit, consum sau pentru chipsuri, producția medie fiind de circa 30 de tone la hectar. Au fost aclimatizate aici zeci de soiuri de cartofi printre care: Mozart, Cleopatra, Fabula, Cicero, Asterix, Red Scarlet, Viztoria, Innovator.

Obiective turistice

Cadrul istoric si arhitectural deosebit al comunei Trifești oferă condiții optime pentru dezvoltare, atât în ceea ce privește turismul cultural-istoric și religios, cât și turismul de recreere și odihnă. Mai mult decat atât, în această zonă se practică și turismul de eveniment, ce atrage anual în jur de 4000 de turiști.

1. Conacul Familiei Negruzzi.

Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu.

Conacul familiei Negruzzi datează din perioada anilor 1807 - 1810, aparținând mai întâi lui Dinu Negruț (tatăl scriitorului Costache Negruzzi, care la căsătoria sa cu Sofia Hermeziu a primit ca zestre moșia Trifeștii Vechi (localitate care ulterior s-a numit Hermeziu, din 1967 Lunca Prut și din 1996 a revenit la denumirea de Hermeziu).

In Casa memorială Costache Negruzzi s-au născut și au trăit mai multe personalități marcante ale istoriei românești și anume:

a) Constantin (Costache) Negruzzi (1808-1868) - scriitor, membru al Academiei Române chiar de la înființare, președinte al Eforiei Iașilor, director în câteva rânduri al Visteriei Moldovei, efor al școlilor, codirector al Teatrului Național din Iași (alături de Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri), ministru al finanțelor, părintele nuvelei istorice românești (Alexandru Lapușneanu). Acesta s-a născut și a locuit la Hermeziu, fiind înmormântat în curtea bisericii din sat.

b) Leon C. Negruzzi (1840-1890) - scriitor junimist, fost prefect al județului Iași, primar al Iașului și senator de Iași; a trăit la Hermeziu și a fost înmormântat în curtea bisericii din sat.

c) Iacob C. Negruzzi (1842-1932) - scriitor, președinte și vicepreședinte al Academiei Române, unul din cei cinci membri fondatori ai societății Junimea și secretar perpetuu al revistei Convorbiri literare timp de 25 de ani; s-a născut la Hermeziu.

d) Mihai L. Negruzzi (1873-1958) - general, memorialist, scriitor, fost primar de Iași și rezident regal al Ținutului Prut (1938); fiul lui Leon Negruzzi, a trăit la Hermeziu în anul 1930.

e) Ella L. Negruzzi (1876-1949) - prima femeie avocat din România, născută la Hermeziu.

f) Leon M. Negruzzi (1899-1987) - scriitor de limbă franceză și traducător în limba franceză a numeroase pagini de literatură română; fiul generalului Mihai Negruzzi, a trăit o perioadă a vieții la Hermeziu.

În conacul familiei Negruzzi au poposit ca oaspeți, în decursul timpului, domnitorii Mihail Sturdza și Alexandru Ioan Cuza, scriitorii Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu și Petre P. Carp, majoritatea scriitorilor junimiști și reputați actori ai Teatrului Național din Iași, muzicieni ca Eduard Caudella, în prezenta căruia cei doi frați, Leon și Iacob, cântau la pian și la flaut. În anul 1968 s-a amplasat aici o placă de marmură ce marca 100 de ani de la moartea scriitorului Costache Negruzzi, cu un citat din Vasile Alecsandri: "Costache Negruzzi este un nume scump României și va rămâne în pleiada pionierilor intelectuali ai neamului nostru."

Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu a fost inaugurată ca muzeu la 7 octombrie 1995, fiind nominalizată de către fundația EMYA din Bristol, pentru premiul Muzeului European al anului 1997.

La data de 20 mai 2001 a avut loc manifestarea culturală "Popas moldav la familia Negruzzi". În acest cadru pofesorul universitar Liviu Leonte a ținut o prelegere pe tema "Constantin Negruzzi, azi", a fost lansata broșura Casa Memorială "Constantin Negruzzi" redactată de un colectiv al MLR condus de muzeograful Olga Rusu și tiparită in 500 de exemplare, cheltuiala fiind suportată de către Matei Fotiade. Cu această ocazie a fost lansat și volumul "Constantin Negruzzi" al lui Serghei Coloșenco, care reconstituie prin careuri rebusistice viața și activitatea cărturarului. Cu acest prilej, urmaăii familiei au anunțat donarea conacului către Muzeul Literaturii Române din Iași.

Muzeul conține 5 săli de expoziție, precum și o sală multifuncțională pentru manifestări de amploare. În holul central este amenajată o expoziție documentară, care însumează manuscrise, cărti în ediții princeps și cu autografe, fotografii editate și inedite, fotocopii, obiecte care au aparținut scriitorilor (pipa, medalii, ștampile, ceasornic solar etc.), numeroase extrase din operele lor, precum și ale exegeților acestora, fișe bio-bibliografice și genealogice, tablouri și portrete în ulei și busturi în ghips. De asemenea sunt reconstituite muzeografic 4 camere memoriale (salonul de muzică, biblioteca-birou, sufrageria și dormitorul), fiind aduse aici piese de mobilier, instrumente muzicale (flautul lui Iacob, pianul lui Leon), fotografii, portrete ale membrilor familiei sau ale prietenilor, realizate de artiști plastici ieșeni contemporani, stampe de epocă, covoare, piese de iluminat, mobilier de sufragerie original. În biblioteca sunt expuse colecții de ziare și reviste, cărti, calendare, ediții numeroase ale operelor negruzzistilor, carte veche românească, manuscrise, literatura franceză, germană, greacă, latină, italiană etc.

2. Biserica unde este înmormântat scriitorul Costache Negruzzi.

Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena", din Hermeziu

Biserica unde este înmormântat scriitorul Costache Negruzzi, în localitatea Hermeziu, purtătoare a hramului "Sf. Împărați Constantin și Elena", a fost construită în 1839 de către Spătarul Costache Negruzzi.

Mormântul lui Costache Negruzzi, din Hermeziu

Biserica este construită în stilul clasicismului având formă bazilicală de navă cu absida altarului semicirculară. În partea de vest are un exanortex închis susținut de șase coloane cilindrice. Altarul este despărțit de naos printr-o arcadă aflată deasupra catapetesmei. Naosul și pronaosul formează o singură navă, cu plafonul drept și cu un cafas în partea de apus a naosului prin care se accede în clopotniță. Pe plafonul altarului este pictată icoana Domnului Savaot, iar în naos icoana Mântuitorului Hristos și a celor patru Evangheliști. Pictura este executată în ulei, în stil neobizantin.

Din patrimoniul bisericii fac parte și numeroase cărți de cult tipărite după anul 1800. De o importanță deosebită sunt și pietrele funerare ale scriitorului și ctitorului Constantin Negruzzi, Leon Negruzzi, Gh. C. Negruzzi și Ana Sturdza.

3. Plaja râului Prut.

Prutul este un râu cu o lungime de 953 de kilometri, ce izvorăște în apropierea muntelui Hoverla din Carpații Paduroși din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est. Se varsă în Dunare lânga Reni, la est de orașul Galați. Formează granița între România și Republica Moldova.

În dreptul comunei Trifești schimbările din evoluția geologică a Platformei Moldovinești, în pliocen - cuaternar, au dus la diferențierea unui număr de 9 terase de-a lungul Prutului, dintre care 2 sunt joase, iar 7 sunt înalte. Situate la altitudini diferite față de șesul actual al Prutului, terasele au inălțimi cuprinse între 2 și 140 de metri.

Pe teritoriul comunei Trifești solul de pe malul Prutului este predominant nisipos, astfel că de-a lungul râului există o plajă care este ideală pentru activități de recreere, agrement și scăldat.

4. Rezervația de cărpiniță

Cărpinița (Carpinus orientalis) este un arbust indigen ce rar depășește 5 metri, asemănător cu carpenul, dar de dimensiuni mult mai mici.

În România cărpinița apare spontan la câmpie și pe coline, în stațiuni calde și relativ uscate din zona forestieră sau silvostepă. Apare frecvent în Dobrogea, sudul Banatului, vestul Olteniei, dealurile Buzăului, Câmpia Munteniei, silvostepa sudică a Moldovei; apare în comunele Roșcani și Trifești din județul Iași, în silvostepta nordică a Moldovei, aceasta constituind limita nordică a arealului. Cărpinița este o specie termofilă, pronunțat xerofită, nepretențioasa față de sol, putând vegeta pe soluri uscate și chiar pe stâncării calcaroase. Are un temperament de lumină.

În Trifești cărpinița a fost identificată în anul 1957 de N. Donița în nordul masivului forestier Roșcani, atât pe platoul și pe coasta de S-E a dealului Roșcani, cât și la baza versantului opus, la altitudinea de 177 metri și o înclinare a plantelor ce variază între 25 si 40 de grade.

Pe teritoriul comunei Trifești, cărpinița apare frecvent în parcelele 41, 42, sporadic în parcela 44, alături de gorun, stejar, frasin și carpen. Vegetația cu cărpiniță supusă influenței ponto-sarmatico-siberiene, se află aici cu totul izolată de arealul său din țară, la circa 220 de kilometri mai spre nord de cea mai nordică stațiune (Jideni Râmnicu Sărat). Alături de cărpiniță vegetează dărmozul, scumpia și mai puțin mojdreanul, specii sudice, care au migrat probabil spre nord de-a lungul dealurilor Prutului în subboreal. Înconjurată în partea de sud și est de culturi agricole, rezervația este supusă factorului antropic. Pentru menținerea condițiilor ecologice normale, protejarea florei și vegetației, se impune interzicerea pășunatului, a tăierilor și a liberei circulații pe rezervație.

Evenimente locale

1. Ziua cartofului la Trifești

Aceasta are loc anual în luna august, iar programul include urmatoarele activități: programe artistice, degustare de cartofi (prăjiți, fierți, copți) și nu în ultimul rând alocuțiuni ale invitaților.

2. Ziua comunei - Hramul bisericii

Sărbătoarea "Sfinții Împărați Constantin și Elena" - Hramul bisericii din Trifești, este și sărbătoarea satului. Cu această ocazie primăria Trifești organizează slujba la biserica satului, un spectacol de muzică populară având ca invitați mari interpreți ai muzicii poplare românești, vizitarea gratuită, cu ghid, a obiectivelor turistice ale comunei și spectacol de artificii.