Dimitrie A. Sturdza

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
0
Sigla academia romana.gif Membru titular al Academiei Române
Dimitrie A. Sturdza
Sturdza.jpg
Politicianul Dimitrie A. Sturdza
Născut(ă) 10 martie 1833
Miclăușeni, Principatul Moldovei
Deces 8 octombrie 1914, (81 de ani)
București, România
Naționalitate  România
Educație Academia Mihăileană
Ocupație politician
Cunoscut(ă) pentru Prim-ministru al României între anii 1895 - 1909
Partid politic Partidul Național Liberal
Soție Catrina Sturdza
Copii Mihai, Grigore și Maria
Părinți Mihail Sturdza
Numismat recunoscut la nivel național

Dimitrie A. Sturdza (pe numele complet Dimitrie Alexandru Sturdza-Miclăușanu, n. 10 martie 1833, Miclăușeni, județul Iași – d. 8 octombrie 1914, București) a fost un academician, om politic român și de 4 ori prim-ministru al României între anii 1895 - 1909. A fost, de asemenea, Președintele Academiei Române între anii 1882 - 1884.

Viața[modificare | modificare sursă]

Educat la Academia Mihăileană, și-a continuat studiile în Germania, unde a luat parte la mișcările politice ale vremii. Ulterior, a devenit secretar particular al lui Alexandru Ioan Cuza. După aceea, s-a întors împotriva lui Cuza, devenind membru în guvernul liberal al lui Ion Brătianu.

În 1899 a fost ales lider al partidului ca succesor al lui Ion Brătianu. În această calitate a fost ales de patru ori prim-ministru. Deși un om cu mare capacitate de muncă, era reprezentantul al celui mai strâmt naționalism și disprețuia tot ce era "străin", făcând astfel foarte mult pentru a întârzia dezvoltarea politică și industrială a țării sale.

A fost numit secretar permanent al Academiei Române, devenind o autoritate recunoscută în numismatica românească. Ca secretar al academiei, a asistat publicarea colecțiilor de documente istorice făcute de Constantin Hurmuzachi (30 de volume, București, 1876 - 1897), precum și alte acte și documente în afară de pamflete politice minore.

A fost fiul lui Mihail Sturdza, a fost numit hatman al miliției pământene și s-a căsătorit cu Catrina Sturdza, o rudă mai îndepărtată din ramura sturdzeștilor de la Bârlad. Au avut trei copii: Mihai, Grigore și Maria.[1]

Băiatul lui, Mihail D. Sturdza s-a căsătorit cu Olga Mavrocordat, cu care a avut doi băieți: Dimitrie M. Sturdza și Gheorghe M. Sturdza, tatăl prințului Dimitrie Sturdza.[1]

A murit într-un spital de boli mintale, fiind suferind și în perioada cât a fost prim-ministru.[2][3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b O familie istorica, 12 decembrie 2004, Mirela Cimpoi, Marina Constantinoiu, Jurnalul Național, accesat la 24 iulie 2012
  2. ^ Lectia Sturza, 11 septembrie 2005, Evenimentul zilei, accesat la 4 august 2012
  3. ^ http://injustitie.nervure.com/Numer/2003/08/20-1.htm

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Nicolescu, Nicolae C. (2006), Enciclopedia șefilor de guvern ai României (1862-2006), București: Editura Meronia, pp. 299-305 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
Eugeniu Stătescu
Ministrul Afacerilor Externe
1 august 18811 februarie 1885

Succesor:
Ion Câmpineanu


Predecesor:
Alexandru Lahovari
Ministrul Afacerilor Externe
4 octombrie 189521 noiembrie 1896

Succesor:
Constantin I. Stoicescu


Predecesor:
Lascăr Catargiu
Prim-ministrul României
15 octombrie 18952 decembrie 1896

Succesor:
Petre S. Aurelian


Predecesor:
Constantin I. Stoicescu
Ministrul Afacerilor Externe
31 martie 189730 martie 1899

Succesor:
Ion Lahovari


Predecesor:
Petre S. Aurelian
Prim-ministrul României
12 aprilie 189723 aprilie 1899

Succesor:
Gheorghe Cantacuzino


Predecesor:
gen. Iacob Lahovary
Ministrul Apărării Naționale
14 februarie 190121 decembrie 1904

Succesor:
gen. Gheorghe Manu


Predecesor:
Alexandru Marghiloman
Ministrul Afacerilor Externe
14 februarie 19018 ianuarie 1902

Succesor:
Ion I. C. Brătianu


Predecesor:
Petre P. Carp
Prim-ministrul României
27 februarie 19014 ianuarie 1906

Succesor:
Gheorghe Cantacuzino


Predecesor:
Ion I. C. Brătianu
Ministrul Afacerilor Externe
12 decembrie21 decembrie 1904
ad-interim

Succesor:
gen. Iacob Lahovary


Predecesor:
Ion Lahovari
Ministrul Afacerilor Externe
12 martie 190727 decembrie 1908

Succesor:
Ion I. C. Brătianu


Predecesor:
Gheorghe Cantacuzino
Prim-ministrul României
24 martie 19079 ianuarie 1909

Succesor:
Ion I. C. Brătianu


Predecesor:
Ion Ghica
Președintele Academiei Române
18821884

Succesor:
Ion Ghica