Comuna Șcheia, Iași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Șcheia
—  Comună  —
Șcheia se află în România
{{{alt}}}
Șcheia
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°55′41″N 27°29′44″E / 46.92806°N 27.49556°E / 46.92806; 27.4955646°55′41″N 27°29′44″E / 46.92806°N 27.49556°E / 46.92806; 27.49556

Țară  România
Județ Iași

SIRUTA 99290

Reședință Șcheia
Localități componente

Guvernare
 - Primar Ioan Creangă (PD,02004)

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3.067 locuitori

Site: Primăria comunei Șcheia

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Șcheia este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Căuești, Cioca-Boca, Poiana Șcheii, Satu Nou și Șcheia (reședința).

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în sudul județului, la limita cu județul Vaslui, pe interfluviul între râurile Stavnic și Rebricea. Este străbătută de șoseaua județeană DJ246, care duce spre vest la Drăgușeni, Ipatele și Țibănești și spre est la Scânteia și mai departe în județul Vaslui la Tăcuta și Codăești. De asemenea, prin vestul comunei trece și șoseaua județeană DJ248B, care o leagă spre sud de Ipatele și Drăgușeni și spre nord de Mogoșești și Voinești.[3]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Șcheia

     Români (97.0%)

     Necunoscută (2.96%)

     Altă etnie (0.03%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Șcheia

     Ortodocși (81.96%)

     Creștini după evanghelie (13.36%)

     Necunoscută (3.13%)

     Altă religie (1.53%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șcheia se ridică la 3.067 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.168 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97%). Pentru 2,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,97%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (13,37%). Pentru 3,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Fundurile a județului Vaslui și era formată din satele Scheia-Căpotești, Scheia-Pojorăști, Căuești și Găunoasa, având în total 1418 locuitori. În comună existau două biserici, o școală și numeroase cariere de piatră.[5] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Negrești a aceluiași județ, având în compunere satele Căuești, Găunoasa, Satu Nou și Șcheia plus cătunul Ciuroaia, populația fiind de 1900 de locuitori.[6] În 1931, comuna era alcătuită din satele Căuești, Găunoasa, Șcheia și Ciuroaia.[7]

În 1950, comuna a fost transferată la raionul Negrești din regiunea Iași. Satul Găunoasa a primit în 1964 denumirea de Poiana Șcheii.[8] În 1968, ea a trecut la județul Iași, primind și satele Cioca-Boca (de la comuna Ipatele), Drăgușeni și Frenciugi (de la comuna Drăgușeni, desființată).[9][10] Satele Drăgușeni și Frenciugi s-au separat din nou în 2004, de atunci comuna Șcheia având alcătuirea actuală.[9][10]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” din Șcheia, monument istoric

Cinci obiective din comuna Șcheia sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Humărie” (nord-est de Șcheia) cu așezări din secolele al III-lea–al II-lea î.e.n. (perioada Latène), secolele al II-lea–al III-lea e.n. (epoca romană) și din secolele al VIII-lea–al X-lea (Evul Mediu Timpuriu); situl de la „Promoroace-Gârla lui Chifor” (la 200 m vest-sud-vest de Satu Nou), cu așezări din secolele al II-lea–al III-lea e.n. (epoca romană) și din secolele al XI-lea–al XII-lea; situl de la „Promoroace-Nord” (la marginea de nord-vest a aceluiași sat), ce conține așezări din eneolitic (cultura Cucuteni — una faza A, alta faza AB), secolele al II-lea–al III-lea e.n., secolele al VIII-lea–al X-lea și al XVI-lea–al XVII-lea; ultimul sit, tot în zona localității Satu Nou, la „Șesul lui Ștefan”, în partea de sud-est, cuprinde urme de așezări din eneoliticul final (cultura mormintelor cu ocru), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), secolele al II-lea–al III-lea e.n. (epoca romană), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al V-lea–al VI-lea (epoca migrațiilor) și din secolele al XVI-lea–al XVII-lea.

Celălalt obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este Biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” (secolul al XVII-lea) din satul Șcheia.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Șcheia, Iași. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/@46.9405008,27.505667,14zhttps://www.google.ro/maps/@46.9405008,27.505667,14z. Accesat la 10 octombrie 2014. 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Scheia, com. rur., în partea de E. a plășei Fundurile”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 350. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  6. ^ Comuna Scheia în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=794. Accesat la 10 octombrie 2014. 
  7. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 456. 15 iulie 1931. 
  8. ^ Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-799-din-17-decembrie-1964-privind-schimbarea-denumirii-unor-localitati-emitent-consiliul-de-stat-publicat-n-19380.html. Accesat la 10 octombrie 2014. 
  9. ^ a b Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 10 octombrie 2014. 
  10. ^ a b Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 10 octombrie 2014.