Municipium
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
- Articolul se referă la un rang pe care îl putea avea un oraş din Roma Antică. Pentru orice alte sensuri, vedeţi Municipiu (dezambiguizare).
Un municipium (plural, municipia) era al doilea rang pe care îl putea atinge un oraş roman, fiind inferior din acest punct de vedere unui oraş cu statut de colonia. Ceea ce deosebea un municipium de alte forme de guvernare de rang "inferior" era autoguvernarea acestuia, respectiv gradul mai ridicat de autonomie pe care acesta îl avea. Un municipium era guvernat de un consiliu de patru oficiali aleşi anual. Întâiul municipium a fost oraşul Tusculum.
Municipiile romanilor erau de două feluri sau ordine. Cetăţenii unui municipium de prim ordin aveau cetăţenie romană deplină şi drepturi (civitas optimo iure), printre care se număra şi dreptul la vot.
Un al doilea ordin de municipii îl constituia, de obicei, grupul fostele centre tribale importante. Spre deosebire de cele de prim ordin, locuitorii acestora nu erau cetăţeni romani deplini (deşi magistraţii puteau deveni după pensionare), însă aveau datoriile unor cetăţeni deplini, din punctul de vedere al taxelor plătite şi al serviciului militar. Cel mai important drept care nu era conferit era absenţa dreptului de vot, care constituia dreptul suprem în Roma Antică şi un indicator al drepturilor complete.
Acest articol legat de Roma antică este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui.
