Comuna Mogoșești-Siret, Iași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mogoșești-Siret
—  Comună  —
Mogoșești-Siret se află în România
{{{alt}}}
Mogoșești-Siret
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°07′55″N 26°45′47″E / 47.13194°N 26.76306°E / 47.13194; 26.7630647°07′55″N 26°45′47″E / 47.13194°N 26.76306°E / 47.13194; 26.76306

Țară  România
Județ Iași

SIRUTA 98168

Reședință Mogoșești-Siret
Localități componente

Guvernare
 - Primar Damian Butnariu (PNL,02004)

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3.689 locuitori

Site: Primăria comunei Mogoșești-Siret

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Mogoșești-Siret (în trecut, Mogoșești, în maghiară Magosfalva) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Mogoșești-Siret (reședința), Muncelu de Sus și Tudor Vladimirescu.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în partea de vest a județului, pe malul drept al Siretului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ208, care o leagă spre sud de Hălăucești, Mircești și în județul Neamț de Săbăoani (unde se termină în DN2), și spre nord de Stolniceni-Prăjescu, Pașcani (unde se intersectează cu DN28A), Valea Seacă, Lespezi, și mai departe în județul Suceava la Dolhasca, Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină tot în DN2).[3] Este străbătută și de calea ferată Roman-Suceava, pe care este deservită de halta de călători Mogoșești și de stația Muncelu.

Ocupă o parte din terasa inferioară precum și din terasa superioară a râului Siret, prin așezarea satului Mogoșești-Siret și ajunge la cota cea mai înaltă de 320 m față de nivelul Mării Negre în satul Muncelu de Sus.

La est se mărginește cu comuna Alexandru Ioan Cuza, la sud comuna Hălăucești, județul Iași și Nisiporești județul Neamț, la vest comuna Tupilați (Hanul Ancuței) județul Neamț, de care o desparte drumul European E85 (București-Suceava) iar la nord comunele Miroslovești, satul Ciohorani și Stolniceni Prăjescu (satul Cozmești) ambele județul Iași.

Comuna Mogoșești-Siret se compune din următoarele trei sate: Mogoșești-Siret, Tudor Vladimirescu și Muncelu de Sus sun despărțite doar de unele ulițe, ne mai fiind distanța nelocuită între ele. Muncelu de Sus este așezat la doar 4 km de centrul de comună și se împarte în trei sectoare: Vale, Deal și Vie.

Relieful comunei este colinar ca formă și înfățișare, având variații de la luncă-Lunca Siretului-până la podiș partea cea mai înaltă în centrul satului Muncelu de Sus (320 m) - precum și cu cele două terase ale Siretului, aproape de același nivel cu lunca și care este inundabilă, iar a doua este mai înaltă pe unde trece șoseaua județeană și calea ferată București-Suceava.

Solul este brun-roșcat spre cernoziom degradat, iar în partea de către râul Siret și peste râu este un sol aluvionar în suprafața de 331 Ha. Solurile acide în diferite stadii de podzolire care ocupă circa 45% din suprafața totală a terasamentului agricol, solurile heto-argiloase ușor degradabile care ocupă 37% din suprafața agricolă și cernoziomul de luncă gleizat la bază lutos, luto-argilos pe depuneri aluvionare, cernoziomul de luncă slab aluvionat la suprafață, gleizat la baza depunerii aluvionare grele situate în partea centrală dintre râul Siret și mlaștină.

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima este temperat-continentală cu influențe asiatice mai mult evidente iarna. Vânturile principale care bat pe teritoriul comunei sunt: crivățul, bate din direcția N-NE în perioada iernii. Vântul de Sud-Vest un vânt cald care topește zăpezile și Băltărețul care suflă din direcția S-SE numai primăvara.

Apele[modificare | modificare sursă]

Principala apă care trece prin comună este râul Siret de la Nord la Sud pe o distanță de 4 km. A fost folosit pentru irigații. În anii bogați în precipitații revarsă inundând circa 400-500 ha teren și chiar locuințele din partea de jos a satului Mogoșești.

Flora[modificare | modificare sursă]

Vegetația în aparență o vegetație de silvostepă în realitate vegetația naturală este o vegetație foarte variată de cea de luncă până la etajul fagului și carpenului. Arborii sunt reprezentați prin plop, salcie, arin apoi ulm și ștejar, carpen și fag, a mai fost plantat și salcâm, celelalte plante sunt reprezentate de stuf, papuris, pir etc.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Mogoșești-Siret

     Români (95.93%)

     Necunoscută (3.98%)

     Altă etnie (0.08%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Mogoșești-Siret

     Ortodocși (74.97%)

     Romano-catolici (18.32%)

     Ortodocși de rit vechi (1.3%)

     Necunoscută (4.14%)

     Altă religie (1.24%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mogoșești-Siret se ridică la 3.689 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.061 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,93%). Pentru 3,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,98%), dar există și minorități de romano-catolici (18,32%) și ortodocși de rit vechi (1,3%). Pentru 4,15% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Mogoșești, făcea parte din plasa Moldova a județului Roman și era formată din satele Mogoșești și Muncelu de Sus, având în total 1797 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă, două biserici ortodoxe și două catolice.[5] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 1996 de locuitori în satele Mogoșești, Muncelu de Sus și Principesa Maria (sau Satu Nou).[6]

Imediat după al Doilea Război Mondial, regimul comunist a impus schimbarea numelui satului Principesa Maria în Tudor Vladimirescu. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, ea a trecut la județul Iași;[7] pentru a evita confuzia de nume cu o altă comună aflată acum în aceeași unitate administrativă, atât comuna cât și satul ei de reședință au luat atunci denumirea de Mogoșești-Siret.[8]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Singurul obiectiv din comuna Mogoșești-Siret inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monument de interes local este situl arheologic de „la Groapă”, aflat pe malurile pârâului Gropi, la 500 m vest-sud-vest de satul Muncelu de Sus, și în care s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), din perioada Latène (cultura geto-dacică) și din secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), precum și vatra fostului sat Balomirești, datând din secolul al XV-lea.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Mogoșești-Siret, Iași. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/@47.1272581,26.7464916,14z. Accesat la 28 mai 2014. 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Mogoșești, com. rur., în jud. Roman”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 376. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  6. ^ Comuna Mogoșești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=647. Accesat la 28 mai 2014. 
  7. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 28 mai 2014. 
  8. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 28 mai 2014.