Comuna Strunga, Iași

Strunga
—  Comună  —
Țară	România
Județ	Iași
SIRUTA	99209
Localități componente	Strunga, Brătulești, Crivești, Cucova, Fărcășeni, Fedeleșeni, Gura Văii și Hăbășești
Guvernare
- Primar	Mariana Lazăr (USL, ales 2009)
Populație (2011)
- Total	3.700 locuitori
Site: Primăria Strunga
Amplasarea în cadrul județului

Strunga este o localitate în județul Iași (România).

• Comuna Strunga este situată în partea de sud-vest a județului, la 55 km distanță de municipiul Iași, la 28 km sud-est de Pașcani și 30 km față de Roman, cea mai apropiată stație de căi ferate fiind plasată la 8 km spre nord, în orașul Târgu Frumos
• În componența comunei intră 8 sate: Strunga, Brătulești, Crivești, Cucova, Fărcășeni, Fedeleșeni, Gura Văii și Hăbășești
• Satul Strunga este atestat documentar în anul 1411, însă vestigii ale culturii Cucuteni au fost descoperite pe dealul Holm din satul Hăbășești, dar și alte așezări din perioada precreștină la Fedeleșeni și Crivești
• Stațiune balneoclimaterică cu izvoare minerale sulfuroase, bicarbonatate, magneziene, calcice și sodice, recomandate în afecțiuni ale aparatului locomotor, sistemului nervos periferic și ginecologice (în cură externă) și în afecțiuni digestive (în cură internă).

Potențial:

Resurse naturale:

• un parc natural, 3 heleșteie
• 14 izvoare cu apă minerală și sulfuroasă
• 2 hanuri pescărești
• 3 tabere cu case de vară (22)
• 2 tabere pentru copii cu 80 locuri
• potențial istoric și cultural deosebit
• terenuri de sport

Direcții de dezvoltare:

• valorificarea potențialului turistic
• o mai bună utilizare a resurselor naturale
• odihnă și tratament
• loc de antrenament pentru sportivi
• valorificarea produselor agricole

Clima

Zona se caracterizează prin ierni reci și veri calde, cu vînturi neregulate, mai ales din direcția nord-vest și nord iarna, și sud, sud-est primăvara, precum și prin ploi bogate la începutul verii. Temperatura medie anuală a aerului are valori cuprinse între 8,3 °C - 9 °C. Suma medie a precipitațiilor este de 502,3 mm, la Târgu Frumos și 529 mm la Roman. Datorită existenței diverselor forme de relief, în comună se disting și microclimate locale. Pe trenurile joase se întîlnește un microclimat umed, cu o frecvență mare a brumelor tîrzii și a celor timpurii de toamnă. Aici se află și suprafețe restrînse cu exces de umiditate. Pe versanții cu expoziție nordică se întîlnește un microclimat mai rece și cu precipitații mai bogate. Platourile înalte au o temperatura medie anuală mai scăzută și sînt afectate de vînturi puternice.

Condiții hidrografice

Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Strunga aparține bazinului superior al Bahluiețului (partea de nord-est) și bazinul mijlociu al Siretului (partea de sud-est).

Apele curgătoare

Alimentarea acestora se face atît din apa provenită din scurgerea de pe suprafața teritoriului în timpul ploilor și topirii zăpezilor, cît și din pînzele freatice, cînd acestea ajung la suprafață sub formă de izvoare.

Dintre apele de suprafață, râul Rediu (ca majoritatea apelor curgătoare din zonă) se caracterizează printr-o mare instabilitate a regimului nivelelor și debitelor. Maximul de scurgere este la topirea zăpezilor și în timpul ploilor torențiale, în timp ce în perioadele secetoase ale anului, scurgerea se reduce foarte mult, uneori pînă la secarea definitivă în anii secetoși.

Apele freatice

Pe cuprinsul teritoriului Strunga, datorită condițiilor de relief, climă, geologie, vegetație și soluri, adîncimea, debitul și chimismul apelor subterane suferă variații importante.

În zonele mai înalte ale culmilor și platourilor adîncimea apelor freatice este de 6 - 10 m, putînd depăși pe alocuri valoarea de 10 m, ca urmare a alcătuirii geologice permeabile predominante. Aceste ape au debit însemnat, o mineralogie slabă și o potabilitate ridicată.

În zona treimii inferioare a versanților, adîncimea apei freatice este în jur de 4 - 6 m, putînd depăși pe alocuri 6 m. Iesirea sub formă de izvoare se poate semnala la baza unor versanți unde formează lacoviști. Au debit relativ bogat și mineralizare diferită.

Gospodărirea apelor

Conform evidenței cadastrale, în comună există 38 ha luciu de apă. Pe teritoriul comunei se află iazurile Stîrcea 1, Stîrcea 2 și Stîrcea 3 aflate în proprietatea consiliului Comunal Local

Relieful

Teritoriul comunei Strunga este situat în zona de contact dintre 3 mari unități naturale: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei (șeaua Ruginoasă - Strunga) și Podișul Central Moldovenesc, ceea ce are ca rezultat complexitatea factorilor naturali și o multitudine de întrepătrunderi ai acestora.

Flora

Comuna Strunga are un perimetru funciar silvic de 720 ha reprezentînd 10,13% din terenurile neagricole. Prin aplicarea Legii Fondului Funciar au trecut în posesia a 248 persoane 146 ha de pădure. Pădurea este administrată de Ocolul Silvic Podu Iloaiei.

Cultura

Atestarea documentară a satelor aflate pe teritoriul comunei Strunga semnează pe certificatul de naștere a acestora din perioada începutului de secol XIII, satul Gura Văii fiind cea mai tînără așezare, înființată în anul 1921.

Așezări dacice

• Așezarea neolitică aparținînd culturii Cucuteni la Hăbășești, pe dealul Holm
• Așezarea din secolele I-II d.Hr. la circa 800 m nord-est de satul Fedeleșeni
• Așezarea din epoca neolitică - cultura Criș și cultura Cucuteni - din prima epocă a fierului, din a doua epocă a fierului și din secolul IV d. Hr., la marginea de nord a satului pe platoul din dreptul Bisericii și Curtilor Buhușoaiei, în satul Crivești.

Biserici

• Biserica Sf. Gheorghe construită în 1762 cu reparații în 1821 în satul Hăbășești
• Biserica de lemn din Fedeleșeni - monument istoric datând din 1747; se află în cimitirul satului
• Lăcașuri de cult: bisericile ortodoxe Strunga, Hăbășești, Brătulești, Crivești și Cucova;, biserica romano-catolică din satul Fărcășeni și casa de adunare a cultului adventist din satul Strunga.

Personalități

• Nicolae M. Manolescu (n. 1936), medic veterinar, membru corespondent al Academiei Române.

Imagini

• 

  Pădurea Strunga

• 

  Pădurea Strunga

• 

  Poiană din Pădurea Strunga

• 

  Izvorul de ape sulfuroase de la Strunga, actualmente abandonat

• 

  Izvorul de ape sulfuroase de la Strunga, actualmente abandonat

• 

  Clădirile fostei staţiuni Strunga au fost demolate după Revoluţia din 1989

• 

  Pavilionul medical al fostei staţiuni Strunga a fost şi el demolat, rămânând numai subsolul

• 

  Foişor al fostelor Băi Strunga

Legături externe

• Locul unde raiul atinge puțin pământul