Comuna Strunga, Iași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Strunga
—  Comună  —

Țară  România
Județ Iași

SIRUTA 99209

Localități componente Strunga, Brătulești, Crivești, Cucova, Fărcășeni, Fedeleșeni, Gura Văii și Hăbășești

Guvernare
 - Primar Mariana Lazăr (USL,02009)

Suprafață
 - Total 71.30  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3.879 locuitori

Site: Primăria Strunga

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului


Strunga este o localitate în județul Iași (România).

  • Comuna Strunga este situată în partea de sud-vest a județului, la 55 km distanță de municipiul Iași, la 28 km sud-est de Pașcani și 30 km față de Roman, cea mai apropiată stație de căi ferate fiind plasată la 8 km spre nord, în orașul Târgu Frumos
  • În componența comunei intră 8 sate: Strunga, Brătulești, Crivești, Cucova, Fărcășeni, Fedeleșeni, Gura Văii și Hăbășești
  • Satul Strunga este atestat documentar în anul 1411, însă vestigii ale culturii Cucuteni au fost descoperite pe dealul Holm din satul Hăbășești, dar și alte așezări din perioada precreștină la Fedeleșeni și Crivești
  • Stațiune balneoclimaterică cu izvoare minerale sulfuroase, bicarbonatate, magneziene, calcice și sodice, recomandate în afecțiuni ale aparatului locomotor, sistemului nervos periferic și ginecologice (în cură externă) și în afecțiuni digestive (în cură internă).

Potențial[modificare | modificare sursă]

Resurse naturale:

  • un parc natural, 3 heleșteie
  • 14 izvoare cu apă minerală și sulfuroasă
  • 2 hanuri pescărești
  • 3 tabere cu case de vară (22)
  • 2 tabere pentru copii cu 80 locuri
  • potențial istoric și cultural deosebit
  • terenuri de sport

Direcții de dezvoltare[modificare | modificare sursă]

  • valorificarea potențialului turistic
  • o mai bună utilizare a resurselor naturale
  • odihnă și tratament
  • loc de antrenament pentru sportivi
  • valorificarea produselor agricole

Clima[modificare | modificare sursă]

Zona se caracterizează prin ierni reci și veri calde, cu vînturi neregulate, mai ales din direcția nord-vest și nord iarna, și sud, sud-est primăvara, precum și prin ploi bogate la începutul verii. Temperatura medie anuală a aerului are valori cuprinse între 8,3 °C - 9 °C. Suma medie a precipitațiilor este de 502,3 mm, la Târgu Frumos și 529 mm la Roman. Datorită existenței diverselor forme de relief, în comună se disting și microclimate locale. Pe trenurile joase se întîlnește un microclimat umed, cu o frecvență mare a brumelor tîrzii și a celor timpurii de toamnă. Aici se află și suprafețe restrînse cu exces de umiditate. Pe versanții cu expoziție nordică se întîlnește un microclimat mai rece și cu precipitații mai bogate. Platourile înalte au o temperatura medie anuală mai scăzută și sînt afectate de vînturi puternice.

Condiții hidrografice[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Strunga aparține bazinului superior al Bahluiețului (partea de nord-est) și bazinul mijlociu al Siretului (partea de sud-est).

Apele curgătoare

Alimentarea acestora se face atît din apa provenită din scurgerea de pe suprafața teritoriului în timpul ploilor și topirii zăpezilor, cît și din pînzele freatice, cînd acestea ajung la suprafață sub formă de izvoare.

Dintre apele de suprafață, râul Rediu (ca majoritatea apelor curgătoare din zonă) se caracterizează printr-o mare instabilitate a regimului nivelelor și debitelor. Maximul de scurgere este la topirea zăpezilor și în timpul ploilor torențiale, în timp ce în perioadele secetoase ale anului, scurgerea se reduce foarte mult, uneori pînă la secarea definitivă în anii secetoși.

Apele freatice

Pe cuprinsul teritoriului Strunga, datorită condițiilor de relief, climă, geologie, vegetație și soluri, adîncimea, debitul și chimismul apelor subterane suferă variații importante.

În zonele mai înalte ale culmilor și platourilor adîncimea apelor freatice este de 6 – 10 m, putînd depăși pe alocuri valoarea de 10 m, ca urmare a alcătuirii geologice permeabile predominante. Aceste ape au debit însemnat, o mineralogie slabă și o potabilitate ridicată.

În zona treimii inferioare a versanților, adîncimea apei freatice este în jur de 4 – 6 m, putînd depăși pe alocuri 6 m. Iesirea sub formă de izvoare se poate semnala la baza unor versanți unde formează lacoviști. Au debit relativ bogat și mineralizare diferită.

Gospodărirea apelor

Conform evidenței cadastrale, în comună există 38 ha luciu de apă. Pe teritoriul comunei se află iazurile Stîrcea 1, Stîrcea 2 și Stîrcea 3 aflate în proprietatea consiliului Comunal Local

Relieful[modificare | modificare sursă]

Teritoriul comunei Strunga este situat în zona de contact dintre 3 mari unități naturale: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei (șeaua Ruginoasă - Strunga) și Podișul Central Moldovenesc, ceea ce are ca rezultat complexitatea factorilor naturali și o multitudine de întrepătrunderi ai acestora.

Flora[modificare | modificare sursă]

Comuna Strunga are un perimetru funciar silvic de 720 ha reprezentînd 10,13% din terenurile neagricole. Prin aplicarea Legii Fondului Funciar au trecut în posesia a 248 persoane 146 ha de pădure. Pădurea este administrată de Ocolul Silvic Podu Iloaiei.

Cultura[modificare | modificare sursă]

Atestarea documentară a satelor aflate pe teritoriul comunei Strunga semnează pe certificatul de naștere a acestora din perioada începutului de secol XIII, satul Gura Văii fiind cea mai tînără așezare, înființată în anul 1921.

Așezări dacice

  • Așezarea neolitică aparținînd culturii Cucuteni la Hăbășești, pe dealul Holm
  • Așezarea din secolele I-II d.Hr. la circa 800 m nord-est de satul Fedeleșeni
  • Așezarea din epoca neolitică - cultura Criș și cultura Cucuteni - din prima epocă a fierului, din a doua epocă a fierului și din secolul IV d. Hr., la marginea de nord a satului pe platoul din dreptul Bisericii și Curtilor Buhușoaiei, în satul Crivești.

Biserici

  • Biserica Sf. Gheorghe construită în 1762 cu reparații în 1821 în satul Hăbășești
  • Biserica de lemn din Fedeleșeni - monument istoric datând din 1747; se află în cimitirul satului
  • Lăcașuri de cult: bisericile ortodoxe Strunga, Hăbășești, Brătulești, Crivești și Cucova;, biserica romano-catolică din satul Fărcășeni și casa de adunare a cultului adventist din satul Strunga.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Strunga

     Români (95.12%)

     Necunoscută (4.87%)

     Altă etnie (0.0%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Strunga

     Ortodocși (50.42%)

     Romano-catolici (43.28%)

     Necunoscută (4.87%)

     Altă religie (1.41%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Strunga se ridică la 3.879 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.470 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,13%). Pentru 4,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (50,43%), cu o minoritate de romano-catolici (43,28%). Pentru 4,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]