Comuna Tomești, Iași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Tomești
—  Comună  —
Stema Tomești
Stemă
47°08′00″N 27°41′00″E / 47.13333°N 27.68333°E / 47.13333; 27.68333

Țară  România
Județ Iași

SIRUTA 95293
Atestare documentară 1485

Localități componente Tomești, Chicerea, Goruni și Vlădiceni

Guvernare
 - Primar Ștefan Timofte (PNL,02004)

Suprafață
 - Total 37,11  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 11.051 locuitori

Site: Primăria Comunei Tomești

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului


Tomești este o localitate în județul Iași, Moldova, România, cu reședința în satul cu același nume. Are ca vecini comunele Bârnova, Comarna, Holboca, Țuțora și municipiul Iași. Începând din aprilie 2004, comuna Tomești face parte din Zona Metropolitană Iași.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Comuna Tomești este așezată pe pantele nordice ale Podișului Central Moldovenesc și în stepa Jijiei.

Zona este drenată de câteva cursuri de apă: Jijia, Bahlui, Tamarca (cunoscut și ca Tătarca) și Vămășoaia. Terenul este de tip platou întins, cu mare fertilitate, fapt ce a permis cultivarea de cereale, dar și a unor întinse plantații de viță-de-vie și pomi fructiferi.

Este străbătută de drumul național 28, care ajunge până la punctul de vamă Albița, unde face legătura cu Republica Moldova.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Tomești

     Români (92.67%)

     Necunoscută (7.22%)

     Altă etnie (0.1%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Tomești

     Ortodocși (89.74%)

     Romano-catolici (1.71%)

     Necunoscută (7.23%)

     Altă religie (1.31%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tomești se ridică la 11.051 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 11.866 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,67%). Pentru 7,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,75%), cu o minoritate de romano-catolici (1,71%). Pentru 7,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Cu ocazia săpăturilor efectuate la turnarea fundației unui pod în punctul “Costică Baran”, în anul 1971, s-au descoperit urme materiale datate din Neolitic. Ele au fost recoltate și analizate de arheologul C. Chirica, de la Institutul de Arheologie, și specificate în “Repertoarul arheologic al județului Iași” – volumul al II-lea. Acestea demonstrează faptul că teritoriul comunei a fost locuit din timpuri străvechi.

Din punct de vedere diplomatic, primul document găsit și datat 1485 este emis de Cancelaria domnească de la Suceava, în timpul domnitorului Ștefan cel Mare. În document se arată că domnitorul întărește cu pecetea sa “moșia Tomești” lui Toma, nepotul lui Oană Stângaciul, considerându-l “supus credincios”, pentru el și urmașii lui, in vecii vecilor.

Ulterior, localitatea Tomești apare menționată în cronici ce datează din anii 1492 și 1497, când același domnitor face câteva acte de donație și împroprietărire pentru unii dintre supușii lui, de altfel boieri renumiți prin curaj, spirit de sacrificiu și înaltă ținută morală.

În anul 1615, în timpul domniei lui Ștefan Tomșa al II-lea, localitatea Tomești apare din nou menționată în documentele istorice, pentru ca mai târziu, în vremea domniei lui Vasile Lupu, să se stabilească hotarele acestei așezări.

În anul 1875, poetul Mihai Eminescu, pe atunci revizor școlar, într-un raport către Prefectul de Iași, amintește de primarul din Tomești în legătură cu o problemă de învățământ. La acea dată, Tomeștiul era deja un cvasicenru administrativ pentru patru sate: Tomești, Goruni, Vlădiceni și Chicerea.

La începutul secolului al XX-lea, este amintită din nou localitatea Tomești în documentele de la acea vreme. Asfel, în aprilie 1903, se amintește de un pelerinaj al studenților ieșeni în anumite zone liniștite de lângă Iași, printre care este specificat și Tomeștiul. Deci, la acea vreme, localitatea Tomești se constituia și ca un loc de agrement pentru locuitorii orașului Iași.

Documentele vremii vorbesc despre luptele pentru putere între fiii lui Petru Rareș, purtate pe Podul Țuțorii, la hotarul estic al Tomeștiului, despre Fabrica (Manufactura) de postav de la Chiperești, la “Locul dintre ape”, localizat în Dealul Doamnei, la confluența Bahluiului cu Jijia.

Pe teritoriul comunei se află Schitul Vladiceni, loc de odihnă și recreere. Mănăstirea Vlădiceni este primul așezământ monahal cunoscut, datând din anul 1415. Biserica a fost reconstruită de mai multe ori, din cauza avariilor provocate de neglijență sau război.

În pădurea de la Goruni există un loc numit “Poiana Doamnei”, care amintește de Domeniile Coroanei, după cum și numele de Dealul Doamnei amintește de fiica domnitorului Mihail Sturdza, ce primește aceasta moșie de la tatăl ei, zona numindu-se “braniște”adică teren de vânătoare.

Stema[modificare | modificare sursă]

Stema comunei Tomești este formată dintr-un scut scartelat. Cartierele unu și patru au fundal verde și conțin câte o cruce de argint cu brațe egale. Acestea sunt legate de Poiana Vlădicăi (satul Vlădiceni), unde, în 1415, alături de vlădica (episcop) Iosif I, Alexandru cel Bun a întâmpinat moaștele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Cartierele doi și trei au fundal de argint și conțin o frunză verde de gorun, care fac referire la satul Goruni, parte a comunei. Modul dublat de așezare al elementelor pe stemă face referire la numele comunei, provenit de la întemeietorul acesteia, Toma (în limba greacă însemnând "geamăn"). De asemenea, scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un singur turn [4].

Educație[modificare | modificare sursă]

Şcoala "D.D. Pătrăşcanu" Tomeşti

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Mănăstirea Vlădiceni

Mănăstirea Vlădiceni este o mănăstire de călugări amplasată pe teritoriul satului Vlădiceni, la granița cu municipiul Iași. A fost construită între anii 1908-1910 pe locul unui schit din timpul domniei lui Alexandru cel Bun. În timpul primului război mondial, biserica a fost distrusă, fiind reconstruită între anii 1923-1928.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ http://www.primaria-tomesti.ro/tomesti/page.php?start=Despre&page=Stema+comunei