Pașcani
| Pașcani | |||
| — Municipiu — | |||
 |
|||
|
|||
 Pașcani
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară |  România |
||
| Județ | Iași | ||
|
|
|||
| Localități componente | |||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Dumitru Pantazi (PSD, ales 2012) | ||
|
|
|||
| Suprafață | |||
| - Total | 75,42 km² | ||
| Altitudine | 210–250 m.d.m. | ||
|
|
|||
| Populație (2011)[1] | |||
| - Total | 32.503 locuitori | ||
|
|
|||
| Site: http://www.primariapascani.ro/ | |||
|
|
|||
 |
|||
modifică  |
|||
Pașcani este un municipiu din județul Iași, Moldova, România. Este al doilea centru urban ca mărime din județ, cu o populație de 32.503 locuitori (2011).[1] Este un important nod de cale ferată.
Cuprins |
Geografie[modificare]
Municipiul Pașcani este situat în partea de NE a țării, în vestul județului Iași, la 75 km V-NV de municipiul Iași, în partea de sud a Podișului Sucevei, pe terasele din dreapta râului Siret,la intersecția paralelor 47° 15” lat. N cu meridianul 25° 44” long E. în dreptul unui vad de trecere.
Clima[modificare]
Datorită poziție geografice, orașul Pașcani are un climat continental destul de pronunțat, integrându-se în ținutul climatic al dealurilor înalte. În afară de poziție geografică și relief, clima văii Șiretului din sectorul Pașcani ține și de alți factori, mai importanți fiind radiația solară și circulația generală a maselor de aer anticiclonale atlantice- și direcția văii Siretului (N-S), care canalizează curenții de aer.
Vegetația[modificare]
Vegetația este caracteristică zonelor de podiș. În locurile în care pădurea a fost distrusă, vegetația are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în Estul și Vestul municipiului Pașcani, pe dealurile din apropiere, la Moțca, Miroslovesti, Valea-Seacă. Domină fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul și cu o frecvență mai redusă, paltinul, arțarul, ulmul, stejarul, teiul argintiu, scorusul și ciresul sălbatic.
Faună[modificare]
Ținând cont de ansamblul aspectelor naturale, se poate vorbi de o faună a pădurilor de fag și o faună acvatică. Printre mamiferele obișnuite, caracteristice pădurilor din jur, avem veverița, căprioara, mistrețul. La acestea se mai adaugă lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, dihorul ,popândăul, șoarecii. Dintre păsări avem vrabia, mierla, ciocănitoarea, porumbelul sălbatic, cinteza, pupăza, graurul, bufnița, uliul. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure, gușter. Bălțile din Lunca Siretului găzduiesc rața sălbatică, gâsca sălbatică, lișița, pescărușul albastru, bâtlanul. În apă viețuiesc crapul, șalăul, carasul, roșioara. Această bogăție faunistică permite practicarea vânătului și a pescuitului sportiv.
Istorie[modificare]
În perimetrul orașului a fost descoperite diferite urme ale unor așezări neolitice, aparținând culturii Cucuteni, secolele 5-3 î.Hr.
Prima atestare documentară datează din 8 aprilie 1419, când apare înscrisă într-un hrisov de danie, cu statul de sat. Apare menționat și într-un document de la 2 iulie 1453 emis de domnul Alexăndrel, ca sat pe moșia boierului Oană Pașcă, de la care i se trage și numele.
Populația[modificare]
Evoluția populației la recensăminte: 
La recensământul din 2002, populația municipiului era de 42.057 locuitori.[1] Structura etnică era următoarea:
- Români: 41.535 (98,75 %)
- Romi (Țigani): 439 (1,04 %)
- Alții: 0,21%
Din punct de vedere confesional, 94,22% locuitori (39.627) s-au declarat ortodocși, 2,88% romano-catolici (1.214), în timp ce alte religii, inclusiv ateii, sunt reprezentate cu procente de sub 1% fiecare.
Economie[modificare]
Mediul economic al municipiului Pașcani are un caracter predominant industrial, cu un declin pronunțat după 1989. Unele întreprinderi de tradiție pentru această zonă s-au închis sau și-au restrâns activitatea, însă au apărut și numeroase firme noi, care au obiecte de activitate în acord cu cerințele pieței. Comerțul a luat amploare, devenind foarte activ în domeniile: materiale de construcții, echipamente industriale, perdele și materiale textile, produse de panificație, produse agroalimentare, produse nealimentare, etc.
Se poate considera că au crescut interrelațiile dintre oraș și localitățile rurale din administrativul municipiului Pașcani. Pe de o parte, satele componente continuă să furnizeze produse agricole către piața orașului, pe de altă parte, prezența slabă a activităților de prelucrare locale determină o deplasare continuă spre oraș, care asigură cea mai mare parte a mărfurilor alimentare și nealimentare necesare consumului populației.[2]
Politică și administrație[modificare]
În perioada 2008 - 2012, primarul Pașcaniului a fost Grigore Crăciunescu, membru PNL. Viceprimarul în perioada 2008 - 2012 a fost Ioan Ioniță, PD-L. Consiliul local al municipiului Pașcani era atunci compus din 19 consilieri, împărțiți astfel:
| Locuri | Componența Consiliului | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| PSD | 8 | X | X | X | X | X | X | X | X | ||
| Partidul Democrat-Liberal | 5 | X | X | X | X | X | |||||
| Partidul Național Liberal | 5 | X | X | X | X | X | |||||
| Independent | 1 | X | |||||||||
Învățământ[modificare]
- Școala Generală nr. 3 „Iordache Cantacuzino”
- Școala generală nr. 4 „Miron Costin”
- Școala generală nr. 5 „Nicolae Iorga”
- Școala Generală nr. 6 „Mihai Busuioc”
- Colegiul Natinoal „Mihail Sadoveanu”
- Colegiul Tehnic de Căi Ferate „Unirea”
Turism[modificare]
Principalele obiective turistice ale Pașcaniului sunt:
- Muzeul Municipal Pașcani, înființat la 1 decembrie 1997 care își desfășoară activitatea în cadrul Casei de Cultură „M. Sadoveanu” și Palatului Copiilor „Iordache Cantacuzino”. Muzeul deține un număr de 375 exponate și este organizat în trei secții: istorie, etnografie și religie.
- Casa Cantacuzino-Pașcani este un monument istoric și de arhitectură laică, construit între 1640-1650 cu două nivele, având un foișor cu cabane din piatră și un bogat decor sculptat.Din pacate,din motive birocratice,din 2010 aceasta se afla abandonata de catre primaria Municipiului Pascani.
- Biserica "Sf. Voievozi" - monument istoric datând din anul 1664. I s-au adus unele refaceri în anul 1807.[2]
- Biserica romano-catolică din Pașcani - construită în perioada 1985-1996
Orașe înfrățite[modificare]
Personalități[modificare]
- Visarion Puiu (1879 - 1964), mitropolit.
- Mihail Sadoveanu (1880 - 1961), scriitor și om politic.
- Constantin Ciopraga (1916 - 2009), critic și istoric literar.
- Ion Vasilenco (1926 - 1977), critic și istoric literar.
- Eugen Nechifor (1929 - 2003), politician, primar.
- Octavian Nemescu (n. 1940), compozitor.
- Mihail Voicu (n. 1943), inginer, membru corespondent al Academiei Române
- Mircea Ciopraga (n. 1960), politician.
- Corina Dănilă (n.1972), actriță.
- Leonard Gavriliu (n. 1927), scriitor.
Note[modificare]
- ^ a b c „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Pașcani, Iași”. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=1&judet_id=163&localitate_id=165. Accesat la 12 decembrie 2008.
- ^ a b http://primaria.pascani.ro/images/Strategie%20Pascani.doc
