Berlin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la capitala Germaniei. Pentru alte sensuri, vedeți Berlin (dezambiguizare).
Berlin
Berlin Montage 4.jpg
Stemă Localizare
Stema Berlin
Berlin se află în Germania
{{{alt}}}
Administrație
Țară Germania Flag of Germany.svg
Land Berlin
District District urban
Primar Michael Müller (SPD)
Partide la guvernare SPDCDU
 - Urban 3.421.829
 - Metro 4.429.847 (11/2011)
Alte informații
Fus orar CET/CEST (UTC+1/+2)
Număr de înmatriculare (auto) B
Cod poștal 10001–14199
Cod zonal 030
Sit web berlin.de / 3D Berlin

Coordonate: 52°31′N 13°25′E / 52.517°N 13.417°E / 52.517; 13.417

Berlin este capitala Germaniei, fiind cel mai mare oraș al țării cu aproximativ 3,4 milioane de locuitori și acoperind o suprafață de aproximativ 892 km². Berlinul este în același timp și unul din cele 16 landuri federale, având guvern de land propriu, numit „Senat”, prim-ministru (de land), constituție proprie și alte prerogative ale unui stat (land). Poziția sa pe hartă este aidoma unei insule/enclave înconjurată complet de landul Brandenburg. Este traversat de râurile Spree și Havel.

Primarul Berlinului este în același timp și prim-ministrul guvernului de land; de aceea poziția sa se numește în germană Regierender Bürgermeister (primar guvernator).

La ora actuală primarul guvernator al Berlinului este Michael Müller, din partea SPD.

Istoria Berlinului[modificare | modificare sursă]

În anul 1685, după revocarea Edictului de la Nantes, zeci de mii de hughenoți au primit dreptul de a se așeza în Brandenburg. La Berlin s-au stabilit ca. 15.000 de hughenoți, care în anul 1700 formau peste 20% din populația orașului. Așezarea hughenoților la Berlin a dus la creșterea economică și culturală a orașului.

Berlinul a fost capitala Germaniei între 1871 și 1945, și a redevenit capitala acestei țări în 1990, odată cu reunificarea Germaniei și a aderării fostei Republici Democrate Germane (sau RDG, în germană: DDR ) la Republica Federală Germania (sau RFG).

Între 1945 și 1990, drept consecință a celui de-al Doilea Război Mondial și a creării celor două sfere de influență în Europa, orașul Berlin a fost divizat în Berlinul de Vest și Berlinul de Est. Berlinul de Vest, în germană Westberlin (oficial: West-Berlin), a fost denumit similar în majoritatea limbilor, în timp ce Berlinul de Est a fost numit Ostberlin, iar oficial Berlin, Hauptstadt der DDR, de către instituțiile Republicii Democrate Germane.

Reunificarea de facto a Berlinului s-a realizat prin presiunea oamenilor din ambele părți ale orașului, atât a celora din est cât și a celora din vest, în octombrie 1989, prin acțiunile de demolare a mult-urâtului zid al Berlinului. Reunificarea Germaniei s-a desăvârșit apoi și din punct de vedere legal, politic, administrativ, monetar și teritorial în diferite etape în decursul anului 1990, culminând cu 1 octombrie 1990, ziua semnării actului de reunificare a Germaniei numit Tratatul doi plus patru de către Cei Șase Semnatari, precum și cu 3 octombrie 1990, noua zi națională a Germaniei Reunite.

Unele palate și parcurile din Berlin au fost înscrise în anul 1990 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO (Museumsinsel, „Insula Muzeelor”, în anul 1999).

Politică[modificare | modificare sursă]

La 18 septembrie 2011 au avut loc în Berlin alegeri pentru parlamentul de land (care în Berlin este numit Senat). Pe primul loc s-a situat SPD, cu 28,3% din voturi, urmat de CDU 23,3 %, Verzii 17,6%, Die Linke (Stânga) 11,7%, Pirații 8,9%. În fostul Berlin de Vest CDU s-a situat pe primul loc, cu 29,5%, urmat de SPD, cu 27,9%.

La 24 noiembrie 2011 Klaus Wowereit (SPD) a fost ales pentru un nou mandat în funcția de primar al Berlinului, susținut de o mare coaliție SPD-CDU. Wowereit a anunțat în data de 26 august 2014 că va demisiona din funcție pe 11 decembrie 2014. În data de 11 decembrie 2014 Michael Müller a fost ales în funcția de primar al Berlinului, cu 87 de voturi pentru, 58 împotrivă și o abținere.[1]

Administrația[modificare | modificare sursă]

Sectoarele Berlinului (Bezirke)[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere administrativ Berlinul se împarte în 12 sectoare (Bezirk):

La rândul lor sectoarele se subîmpart în cartiere (Ortsteil și Ortslage).

Berlinul în cultura de masă[modificare | modificare sursă]

În film[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Müller ist Berlins neuer Regierender Bürgermeister, faz.net, 12 decembrie 2014.
  2. ^ Profilul filmului Berlin, simfonia unui mare oraș pe site-ul PORT.ro

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Chandler, Tertius (1987). Four Thousand Years of Urban Growth: An Historical Census. Edwin Mellen Pr. ISBN 0-88946-207-0 
  • Gill, Anton (1993). A Dance Between Flames: Berlin Between the Wars. John Murray. ISBN 0-7195-4986-8 
  • Gross, Leonard (1999). The Last Jews in Berlin. Carroll & Graf Publishers. ISBN 0-7867-0687-2 
  • Large, David Clay (2001). Berlin. Basic Books. ISBN 0-465-02632-X 
  • Read, Anthony; David Fisher (1994). Berlin Rising: Biography of a City. W.W. Norton. ISBN 0-393-03606-5 
  • Ribbe, Wolfgang (2002). Geschichte Berlins. Bwv – Berliner Wissenschafts-Verlag. ISBN 3-8305-0166-8 
  • Roth, Joseph (2004). What I Saw: Reports from Berlin 1920–33. Granta Books. ISBN 1-86207-636-7 
  • Taylor, Frederick (2007). The Berlin Wall: 13 August 1961 – 9 November 1989. Bloomsbury Publishing. ISBN 0-06-078614-0 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Berlin
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Berlin