Tramvaiul din Iași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Tramvaiul din Iași
Tramvai trecând pe Str. Cuza Vodă din Iași
Tramvai trecând pe Str. Cuza Vodă din Iași
Informații generale
Localități deservite Iași
Tip de sistem tramvai pe ecartament metric (1000 mm)
Număr de linii 8
Număr de stații 56
Depouri 2
Operare
Operator RATP Iași
Proprietar Primăria Municipiului Iași
Dată de deschidere 17 februarie/1 martie 1900
Număr de vehicule 180
Informații tehnice
Lungime sistem 82,6 km
Ecartament 1000 mm (metric)
Electrificare 17 februarie/1 martie 1900
Viteză medie 20 km/h km/h
Viteză maximă 50 km/h

Tramvaiul din Iași este o rețea de transport electric din municipiul Iași (România). Este una dintre cele mai lungi rețele din România (82,6 km)[1] și una dintre ultimele rețele cu ecartament metric (îngust).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Începuturi[modificare | modificare sursă]

În baza Legii nr. 713 pentru concesionarea tramvaiului din Iași, promulgată de regele Carol I al României la 25 februarie 1898, Primăria orașului Iași, reprezentată de primarul Nicolae Gane, a concesionat companiei germane A.E.G. Berlin, printr-un contract semnat la 19 martie 1898, dreptul de a construi o rețea de transport cu tramvaie electrice. Primul director al tramvaielor din Iași a fost numit ing. Carol Litarszek (1898-1901).

La 17 februarie/1 martie 1900, a fost pusă în funcțiune prima linie de tramvai electric din Iași, pe traseul dintre Gară și Hală. După cum anunța ziarul „Ecoul Moldovei” din 24 februarie 1900, tramvaiele urmau să circule între ora 7 dimineața și ora 11 noaptea, la intervale regulate de câte 7 minute și jumătate. Prețul unui bilet de călătorie dus-întors era de 15 bani.

După un an, în 1901, funcționau 5 trasee (Gară – Piața Unirii, Păcurari – Nicolina, Copou - Socola, Str. Albă - Abator și Tg. Cucu - Sărărie) pe care circulau 19 vagoane. Rețeaua de tramvaie electrice a ajuns să aibă o lungime de 17,307 km, ea ocupând atunci primul loc din România, fiind superioară astfel rețelelor de tramvaie electrice din Brăila, Galați și București.[2]

Perioada interbelică[modificare | modificare sursă]

În 1916, societatea AEG este trecută în proprietatea statului, iar patru ani mai târziu, uzina și tramvaiele electrice sunt preluate în administrarea Primăriei orașului Iași. La 8 iunie 1924 este înființată Societatea Comunală de Electricitate Iași (SCEI). În 1929, vagoanele de tramvai sunt reconstruite după proiectele inginerilor Huhulea și Dorogan.[3]

Anii celui de-al doilea război mondial au fost ani de decădere a activității de transport cu tramvaie din Iași. Astfel, dacă în anul 1938 societatea dispunea de 45 vagoane, numărul de tramvaie scăzuse în 1945 la doar 19.

Perioada regimului comunist[modificare | modificare sursă]

După al Doilea Război Mondial, întreprinderea de transport în comun din Iași este reorganizată de mai multe ori în următoarele societăți: E.T.A.C.S. (Electricitate, Tramvaie, Apă, Canal, Salubritate) (1949-1957), Întreprinderea Comunală de Electricitate și Transport (I.C.E.T.) (1957-1961), Întreprinderea de Transport Iași (I.T.I.) (1961-1979), Întreprinderea Județeană de Transport Local (IJTL) Iași (1979-1990).

În perioada 1948-1990 s-au efectuat numeroase lucrări de extindere și modernizare a rețelei de tramvai din Iași. Au fost date în exploatare tramvaie noi de tip I.T.B. (din 1959), Tatra T4R din Cehoslovacia (din 1978) sau Timiș 2 (din 1981). Parcul de vehicule a crescut an de an, ajungând în 1970 la 128 tramvaie. Au fost înființate Baza de întreținere și exploatare tramvaie din strada Uzinei (1976) și Baza de întreținere pentru tramvaie și autobuze din Dacia (1983).

După 1990[modificare | modificare sursă]

Tramvai circulând în zona Piaţa Unirii

După Revoluția din decembrie 1989 a fost înființată Regia Autonomă de Transport în Comun (R.A.T.C.), care a preluat patrimoniul fostei IJTL Iași. Ca urmare a faptului că tramvaie noi pentru șine cu ecartament metric nu se mai fabricau decât la comandă, Regia de Transport în Comun din Iași nu a putut achiziționa tramvaie noi. Ea a apelat la folosirea de tramvaie I.T.B. modernizate în cadrul R.A.T.C. (din 1991) și de tramvaie V2A modernizate la S.C. Nicolina S.A. (1992-1997), regia dispunând în 1997 de 159 tramvaie.

Ulterior, RATC a fost nevoită să cumpere tramvaie second-hand: 10 tramvaie GT4 din Stuttgart (1997), 19 tramvaie Tatra T4D din Halle și 16 tramvaie ST7 și ST8 din Darmstadt (1998), 15 tramvaie GT4 din Stuttgart și 8 Tatra T4D din Halle (2000), 14 tramvaie GT5 din Augsburg (2001), 27 tramvaie GT4 modernizate din Halle (2003), 10 tramvaie GT4 din Augsburg (2004), 10 tramvaie ST10 și ST11 din Darmstadt, 31 de tramvaie GT4 modernizate din Stuttgart (2007) și 13 tramvaie GT4 și unul de tip GT8 de la Stadtwerke Augsburg (2009).[3]

În paralel cu aceste achiziții, începând din anul 2003, regia a beneficiat de programul Donație de tramvaie, derulat cu Secretariatul de Stat pentru Relații Economice (SECO) din cadrul Guvernului Confederației Elvețiene. În cadrul acestui program, au sosit la Iași tramvaie elvețiene donate de Primăria orașului Berna: 6 tramvaie Be 4/4 (2003), 3 tramvaie Be 4/4 (2004) și 4 vagoane Be 8/8 (2008).

În perioada 2002-2006, Regia Autonomă de Transport în Comun din Iași a fost divizată în două societăți: Regia Autonomă de Transport Electric în Comun Iași (RATEC Iași) și S.C. „Autobuzul” S.A. După unificare, noua societate a primit denumirea de Regia Autonomă de Transport Public Iași.

Începând din 1997 au fost reabilitate mai multe linii de tramvai din oraș. În anul 1997 a fost desființată linia de tramvai Podu Roș - CUG 2, după accidentul de la Rond Vechi CUG din 29 martie 1997 dintre Tatra T4R 203 și remorca Timișului 343 [4]. Tramvaiul a mai circulat două săptămâni și apoi vagoanele au fost retrase de pe traseele 9 și 10.

Prezent[modificare | modificare sursă]

Prin anii 1995‑1996 s-a discutat un proiect de trecere a rețelei de tramvai din Iași la șine cu ecartament lat (1435 mm), dar s‑a renunțat la el din cauza costurilor foarte mari (în jurul echivalentului a peste 400 milioane euro [5]), a timpului lung (de minim 2 ani) în care s-ar putea înlocui toate șinele și a dorinței de a nu micșora benzile rutiere, mai ales că există străzi înguste în Iași (unde șinele cu ecartament lat nu ar încăpea).

În prezent, tramvaiul din Iași este una dintre puținele rețele din România care circulă pe șine cu ecartament metric (alături de Arad și Sibiu ), în timp ce în Botoșani, Brăila, București, Cluj, Craiova, Galați, Oradea, Ploiești și Timișoara se circulă pe ecartament de 1.435 mm.[6]

În primul deceniu al secolului al XXI-lea, Regia Autonomă de Transport Public Iași a început un program major de modernizare a căii de rulare, fiind reabilitate următoarele tronsoane: Pasaj Nicolina - Podul de Piatră, Podul de Piatră - Gară - Billa - Canta, Pasajul Alexandru cel Bun, Str. Arcu - Centru - Tg. Cucu - Cinci Drumuri, Tătărași Sud - Tătărași Nord - Str. Nicoriță.

RATP Iași operează pe traseele de tramvai cu următoarele tipuri de vagoane: GT4, GT4-M, GT8, BE 4/4+B4, BE 8/8, ST10 și ST11. Tramvaiele de epocă sunt prezente și ele la stradă, cu diferite ocazii.

Trasee actuale[7][modificare | modificare sursă]

Tramvai trecând pe lângă Grand Hotel Traian.
  • 1 (Rond Copou – Universitate - Târgu Cucu – Podu Roș – Baza 3 - Tătărași – Târgu Cucu – Rond Copou) - 15,7 km
  • 2 (Rond Canta - Gară - Podul de Piatră - Podu Roș - Baza 3) - 14,10 km
  • 3 (Billa - Gară - Piața Unirii - Tg. Cucu - Tătărași - Rond Dancu) - 17,40 km
  • 5 (Rond Dacia - Podul de Piatră - Podu Roș - Baza 3 - Țuțora) - 19 km
  • 6 (Rond Dacia - Gară - Billa - Piața Unirii - Tg. Cucu) - 12,40 km
  • 7 (sensul spre Baza 3: Rond Canta - Gară - Piața Unirii - Tg. Cucu - Tudor Vladimirescu - Baza 3; sensul spre Canta: Baza 3 - Tudor Vladimirescu - Tg. Cucu - Piața Unirii - Voința - Billa - Rond Canta)
  • 8 (Rond Copou - Universitate - Tg. Cucu - Tudor Vladimirescu - Baza 3)
  • 11 (Rond Dacia - Podul de Piatră - Gara Internațională - Piața Nicolina - Baza 3 - Tătărași Nord) - 20,90 km
  • 13 (Rond Copou – Universitate - Târgu Cucu – Tătărași – Baza 3 - Podu Roș – Târgu Cucu – Rond Copou)
  • Din cauza lucrărilor la pasajul din zona Fundație, tramvaiele ce circulă în Copou(1,8,13)sunt înlocuite de autobuze de la începutul anului 2013 până la refacerea liniei de tramvai (dezafectată temporar pentru a putea finaliza pasajul).

Trasee de tramvai din trecut[modificare | modificare sursă]

  • 1 (Copou - Baza 3 - Țuțora)
  • 1b (Copou - Baza 3)
  • 2b (Canta - Gară - Podu de Piatră - Bd. N. Iorga - Baza 3)
  • 3b (Autogară - Centru - Tătărași Sud)
  • 4 (Triumf - Tătărași - Tudor Vladimirescu - Triumf)
  • 4b (Triumf - Tătărași Sud)
  • 5b (Dacia - Podu Roș - Baza 3)
  • 6 (Dacia - Tg. Cucu - Podu Roș - Țuțora)
  • 7 (Canta - Tg. Cucu)
  • 7 (Autogară - Podu Roș - Tătărași Nord)
  • 8 (Triumf - Piața Unirii - Tg. Cucu - Tudor Vladimirescu - Tătărași - Triumf)
  • 8b (Triumf - Baza 3)
  • 9 (Gară - Tg. Cucu - Podu Roș - CUG 2)
  • 9b (Tg. Cucu - Podu Roș - CUG 2)
  • 10 (Dacia - Podu de Piatră - Podu Roș - Pasaj Nicolina - CUG 2)
  • 10b (Dacia - Podu de Piatră - Bd. Republicii (N. Iorga) - Pasaj Nicolina - CUG 2)
  • 11 (Canta - Centru - Tg. Cucu)
  • 12 (Tătărași Nord - Țuțora)
  • 13 (Copou - Tătărași Sud)
  • 13 (Dancu - Copou)
  • 14 (Dancu - Tătărași Nord)
  • 14 (Canta - Gară - Bd. Republicii (N. Iorga) - Pasaj Nicolina - CUG 2)
  • 15 (Tătărași Nord - Metalurgie - Țesătura - Bd. Republicii (N. Iorga) - Pasaj Nicolina - CUG 2)
  • 16 (Canta - Centru - Tătărași - Metalurgie - Podu Roș - Tg. Cucu - Canta)
  • 16b (Canta - Centru - Podu Roș - Metalurgie - Tătărași - Tg. Cucu - Canta)

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tramvaiul din Iași