Alexandru Flechtenmacher

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Imaginea lui Alexandru Flechtenmacher pe un timbru românesc
Imaginea lui Alexandru Flechtenmacher pe un timbru românesc

Alexandru Flechtenmacher (n. 23 decembrie 1823, Iaşi - d. 28 ianuarie 1898, Bucureşti), pe numele său complet Alexandru Adolf Flechtenmacher, a fost un compozitor, violonist, dirijor şi pedagog român. [1]

În perioada 1 noiembrie 1864 - 1869, Alexandru Flechtenmacher a fost director la Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, instituţie care a devenit ulterior Universitatea Naţională de Muzică Ciprian Porumbescu din Bucureşti. [2]

Este autorul primei operete româneşti, „Baba Hârca“, pe text de Matei Millo. [3], [4] Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Naţional din Iaşi. [5]

A compus, de asemenea, muzica pentru Hora Unirii, pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri, precum şi primele vodeviluri şi cuplete pentru piesele lui V. Alecsandri şi cântece patriotice.

În perioada 1853-1858, Alexandru Flechtenmacher a fost prezent în Craiova unde a dirijat cu prioritate muzica compusă de ele însuşi, din care putem enumera opera vrăjitorie - Baba Hârca, melodrama naţională cu cântece Cetatea Neamtului, operetele Crai Nou şi Sacagiu, vodevilurile Fermecătoriţa (după George Sand), Cimpoiul dracului şi Banii, gloria şi amorul, drama cu muzică Zavera lui Tudor, opera în trei acte Fata de la Cozia, spectacolele cu muzică Banul Mărăcine şi Iancu Jianu, căpitan de haiduci, feeria muzicală Fata aerului, compusă în colaborare cu Eduard Wachmann. [6]

[modifică] Compoziţii

  • Baba Hârca, Operetă în 2 acte (1848 Iaşi)
  • Doi ţărani şi cinci cârlani, Vodevil, după Constantin Negruzzi, (1848 Iaşi)
  • Barbu Lăutarul, după V. Alecsandri, (1850; 1854 Iaşi)
  • Scara mâţei, Vodevil, (1850 Iaşi)
  • Coana Chiriţa sau două fete şi-o neneacă, Vodevil, după V. Alecsandri
  • Întoarcerea Coanei Chiriţa sau Coana Chiriţa în provincie, Vodevil, după V. Alecsandri, (1850 Iaşi)
  • Banii, Gloria şi Amorul, Vodevil, (1861 Bucureşti)
  • Răzvan şi Vidra Dramă istorică în 5 acte, după Bogdan Petriceicu Hasdeu, (1867 Bucureşti)
  • Fata de la Cozia, Operă în 3 acte după Dimitrie Bolintineanu (1870, neterminată)


[modifică] Note


Unelte personale