Cernăuți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cernăuți
—  Oraș  —
Denumirea în alte limbi 
 - Ucraineană Чернівці / Cernivți
 - Poloneză Czerniowce
 - Germană Czernowitz / Tschernowitz
Reședința mitropoliților Bucovinei și Dalmației
Reședința mitropoliților Bucovinei și Dalmației
Drapel
Drapel
Stema Cernăuți
Stemă
Poreclă: Mica Vienă
Cernăuți se află în Ucraina
{{{alt}}}
Cernăuți
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 48°18′00″N 25°56′00″E / 48.30000°N 25.93333°E / 48.30000; 25.9333348°18′00″N 25°56′00″E / 48.30000°N 25.93333°E / 48.30000; 25.93333

Țară Ucraina Ucraina
Regiune Cernăuți
Raion Municipiul Cernăuți
Atestare 8 octombrie 1408

Raioane

Guvernare
 - Primar Mikola Trohimovici

Suprafață
 - Total 153  km²
Altitudine 248 m.d.m.

Populație (2013)
 - Total 259.419 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Prefix telefonic 380-372(2)

Poziția localității Cernăuți

Cernăuți (ucraineană Чернівці / Cernivți, poloneză Czerniowce, germană Czernowitz / Tschernowitz, maghiară Csernavici) este un oraș din regiunea cu același nume din Ucraina (Bucovina de Nord). Orașul este străbătut de râul Prut.

Populație[modificare | modificare sursă]

Populația Cernăuțiului a suferit unele modificări în perioada habsburgică. Aici s-au așezat numeroși evrei, germani, polonezi, dar și ucraineni. Aceștia din urmă au reușit să-i devanseze numeric pe români, după cum rezultă din rezultatul diferitelor recensăminte austriece prezentate în următorul tabel:

Cernăuți (orașul) Cernăuți (suburbii)
Anul Moldoveni Ucraineni Moldoveni Ucraineni
1860 9.177 4.133 20.068 6.645
1870 5.999 5.831 28.315 35.011
1880 6.431 8.232 8.887 23.051
1890 7.624 10.385 11.433 34.067
1900 9.400 13.030 13.252 25.476
1910 13.440 15.254 18.060 22.351

Conform datelor recensământului din 1930, din cei 112.427 de locuitori ai municipiului Cernăuți, 35.387 erau ortodocși, 7.168 greco-catolici, 21.232 romano-catolici, 4.854 evanghelici-lutherani, 42.932 mozaici ș.a. Din punct de vedere etnic, 30.367 s-au declarat români, 568 unguri, 16.359 germani, 1.521 ruși, 11.130 ucrainieni, 8.986 poloni, 42.592 evrei ș.a. Mai mult de jumătate din populația evreiască originară din oraș a fost nimicită, din motive rasiste, în cadrul programului de exterminare aplicat de regimul antonescian în colaborare cu Germania nazistă în anii celui de-al Doilea Război Mondial.

Clădirea-navă (str. Golovna (Principală) colţ cu str. Sholom Aleichem)

Cea mai mare parte a populației rămase a Cernăuțiului a fost transferată în restul Uniunii Sovietice, imediat după instaurarea regimului comunist, în anii 1940-1941 precum și după 1944. În locul celor deportați din motive rasiale sau din alte considerente politice mai mult sau mai puțin similare, ca și al celor emigrați sau „repatriați”, din rândurile evreilor, germanilor, românilor, polonezilor și ucrainienilor, au fost aduși cetățeni de pe cuprinsul Uniunii Sovietice, majoritatea atașați culturii ruse și ucrainiene.

Populația actuală este, potrivit datelor recensământului populației Ucrainei din 2013, de 259.419 de locuitori. Între aceștia se află 189.021 de ucrainieni, 26.733 ruși, 10.553 români și încă 3.829 români care au optat pentru categoria de moldoveni; 1.408 polonezi 1.308 evrei și 971 - alții. Orașul ocupă o arie de 153 km pătrați și este împărțit administrativ în 3 sectoare (raioane): Садгiрський/Sădăgura (Sădăgura, Jucica, Pohozna, Lencăuți - suburbiile de la nord de Prut), Шевченкiвский/Șevcenko (Taras Șevcenko - poet ucrainean) și Першотравневий/1 mai.

România a deschis în mai 1999 un Consulat General la Cernăuți.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Placă instalată în cinstea domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun, pe timpul căruia Cernăuţiul este atestat pentru prima oară

În evul mediu timpuriu, pe partea opusă a Prutului față de actualul oraș a existat un mic castel Țețina, distrus de tătari. Se pare că locuitorii rămași în viață au decis reconstruirea localității pe partea sudică a râului, considerată mai ușor de apărat. Atestat documentar la 8 octombrie 1408 într-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun, domnitor al Moldovei (1400-1432), negustorilor din Lemberg (azi Lvov), începând cu 1775, orașul a făcut parte din Imperiul Habsburgic. La recensământul din acel an au fost numărate în oraș 338 de familii. Autoritățile imperiale au colonizat la Cernăuți populație de limbă germană, atât germani, cât și evrei vorbitori de idiș care au adoptat cu timpul limba germană înrudită. În anul 1849 Cernăuțiul a devenit capitala Ducatului Bucovinei, instituit prin Constituția Austriei din 4 martie 1849. Cei șase primari pe care i-a avut orașul între 1864 și 1914 au fost: un polonez, un armean, doi germani și doi evrei. În anul 1875 a fost înființată Universitatea Cernăuți, o instituție de învățământ superior renumită în tot Imperiul Austro-Ungar.

Când Austro-Ungaria s-a dezmembrat, în 1918, Cernăuțiul a devenit parte din România. În iunie 1940 a fost ocupat de Armata Roșie a URSS, împreună cu Bucovina de Nord, în urma pactului Molotov-Ribbentrop și alocat Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.În iulie 1941 a fost recucerit de România, pe atunci în alianță cu Germania național-socialistă. La 30 martie1944 Armata Sovetică l-a reocupat, fiind reanexat la Uniunea Sovietică, în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainiene. În luptele ce s-au dat pentru oraș (25-30 martie 1944) au murit 1500 de soldați și ofițeri români și germani.

După destrămarea URSS, Cernăuți a devenit parte a Ucrainei independente.

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Cernăuțiul este înfrățit cu:

Țară Oraș Județ / District / Regiune / Stat
Austria Austria AUT Klagenfurt COA.svg Klagenfurt Flag of Carinthia (state).svg Carintia
Canada Canada Saskatoon Flag of Saskatchewan.svg Saskatchewan
Israel Israel Nazareth Illit COA.png Nazareth Illit Districtul de Nord
Polonia Polonia POL Konin COA.svg Konin POL powiat koniński COA.svg Judeșul Konin
România România ROU Suceava COA.png Suceava Actual Suceava county CoA.png Județul Suceava, Bucovina
România România Actual Iasi CoA.png Iasi Actual Iasi county CoA.svg Județul Iași, Moldova
Rusia Rusia Flag of Podolsk (Moscow oblast).png Podolsk[1] Flag of Moscow Oblast.png Regiunea Moscova
Statele Unite Statele Unite Salt Lake City Flag of Utah.svg Utah

Personalități[modificare | modificare sursă]

Născuți în Cernăuți[modificare | modificare sursă]

Clădirea National-Hauptschule, unde Mihai Eminescu a studiat în perioada 1858-60. În prezent, clădirea adăpostește o școală auto. Strada Shkilna (Școlii) nr. 4.
Clădirea Ober-Gymnasium, unde Mihai Eminescu a studiat în perioada 1860-63. Tot aici a predat Aron Pumnul. În prezent, Școala generală nr. 1. Se găsește pe str. M. Eminescu, colț cu str. I. Franko.
  • Maria Forescu (Maria Füllermann)(1875–1943), cântăreață de operă și actriță de film evreică-austriacă-germană;
  • Alfred Gong (născut Alfred Liquornik) (1920–1981), poet evreu-austriac-american de limba germană;
  • Joseph Gregor (1888–1960), dramaturg, istoric al teatrului și libretist austriac, german din Cernăuți;
  • Radu Grigorovici (1911–2008), fizician român, membru al Academiei Române
  • Arseni Iațeniuk (1974), om politic ucrainean, a fost ministrul de externe și președintele Radei Supreme a Ucrainei;
  • Ilasievici Ilie, (1918–2001), profesor de matematică.
  • Raimund Friedrich Kaindl (1866–1930) istoric și folclorist austriac originar din Cernăuți, a fost profesor la Universitatea locală;
  • Frederick (John) Kiesler (1890–1965), desenator de teatru, artist, teoretician și arhitect evreu-austriac-american;
  • Alfred Kittner (1906–1991), poet evreu-român de limbă germană, în ultimii ani ai vieții a emigrat în Germania;
  • Zvi Laron (1927), medic și cercetător evreu-israelian, specialist în endocrinologie infantilă. A descris sindromul Laron.
  • Eusebius Mandyczewski (1857–1929), muzicolog și pedagog austriac, român din Bucovina, compozitor, între altele, de muzică bisericească ortodoxă;
  • Itzik Manger (1901–1969), scriitor și poet evreu de limbă idiș, a trăit in România, Polonia, Franța și Israel;
Casa lui Aron Pumnul, unde a locuit o perioadă și Mihai Eminescu (strada Aron Pumnul nr. 19)
  • Georg Marco (1863–1923), jucător de șah și autor austriac, de origine română;
  • Selma Meerbaum-Eisinger (1924–1942), poetă și traducătoare evreică-română de limbă germană, din Cernăuți, a pierit in lagărul Mihailovka, in timpul Holocaustului;
  • Carol Miculi (1821, Lemberg – 1892), pianist și compozitor român, elev al lui Frédéric Chopin, având origini românești, poloneze, ucrainene și armene;
  • Jan Mikulicz-Radecki (Johann-Anton von Mikulicz-Radecki) (1850–1905), chirurg polonez cu rădăcini germane, unul din pionierii gastroscopiei și din părinții chirurgiei moderne;
  • Valentin Bartholomaeus Ritter von Mikulicz-Radecki (1855–1910), militar austriac de origine polonă, feldmareșal-locotenent
  • Dan Pagis (1930–1986), poet evreu-israelian de limbă ebraică;
  • Anton Pawlowski (20 iunie, 1830 – 28 aprilie, 1901), înalt ofițer imperial și regal, membru al guvernului; Comandant al ordinului regal al coroanei românești; Maestru onorific al corpului militar de elevi Alemannia, etc;
  • Traian Popovici (1892–1946), avocat român, primar al orașului Cernăuți în anul 1941, decorat de Statul Israel cu titlul și medalia „Drept între popoare” (ebraică : Hasid umot olam) și cu Cetățenia de Onoare a Israelului datorită actelor sale umanitare și de mare eroism – el a contribuit la salvarea a douăzeci de mii de evrei in timpul Holocaustului;
  • Michail Prodan (1912–2002), silvicultor german, de origine român din Cernăuți, fondatorul biometriei silvice în spațiul vorbitor de germană, profesor la Freiburg;
  • Gregor von Rezzori (născut d'Arezzo; 1914–1998), scriitor de limbă germană de origine siciliano-austriacă;
Palatul Hurmuzachi-Logotheti, în care a locuit istoricul şi omul politic Eudoxiu Hurmuzachi (str. Zankovetskaya colț cu str. Golovna (Principală)

Locuitori[modificare | modificare sursă]

Statuia lui Mihai Eminescu din Cernăuți
  • Avigdor Arikha (născut Dlugacz, la Rădăuți, 1929), pictor și desenator evreu-israelian-francez;
  • Hermann Bahr (1863-1934) - scriitor, dramaturg si critic austriac, fiind îndepărtat din alte universități din cauza activității extremiste pangermaniste, a studiat o vreme la Universitatea din Cernăuți, de unde a fost, până la urmă, de asemenea, exmatriculat.
  • Grigore Vasiliu Birlic (1905 - 1970), actor român de teatru și de cinema, originar din Fălticeni, a studiat dreptul și artele dramatice la Cernăuți, unde a și debutat la Teatrul Național din localitate;
  • Nathan Birnbaum (1864 - 1937), gânditor evreu austriac - german, de limbă idiș și ebraică, unul din promotorii sionismul, iar, mai apoi, trecut în tabăra ultrareligioasă; a patronat în anul 1908, la Cernăuți, conferința pentru promovarea limbii idiș;
  • Antonin Borovec, cunoscut și ca Anton Borowetz (1870–1925), diplomat cehoslovac în Cernăuți, fondator al Conceptului social-inovativ pentru văduve și orfani;
  • Josef Burg, (*1912), poet ucrainean evreu de limbă idiș, născut la Vijnița, în Bucovina, locuitor al Cernăuțiului;
  • Mihai Eminescu, născut Eminovici (1850-1889), poetul național al României, a învățat la școala elementară, precum și la liceul german din Cernăuți;
  • Osip Iuri Adalbertovici Fedkovici (1834- 1888), scriitor ucrainean, a activat și publicat și la Cernăuți, unde, în prezent, Universitatea îi poartă numele;
  • Robert Flinker (1906 - 1945), scriitor român de limbă germană și medic, evreu din Vijnița, a trăit la Cernăuți;
  • Iancu Flondor (cavaler de Flondor) (1865 - 1924), om politic român, conducătorul mișcării naționale a românilor din Bucovina pentru autodeterminare și unire cu Regatul României, originar din Storojineț, a studiat la liceul german din Cernăuți, a activat în acest oraș ca parlamentar în Dieta Bucovinei și, în 1918, a prezidat Consiliul Național Român al Bucovinei;
  • Jacob Frank (Yakov ben Yehuda Leib sau Leibowicz) (1726 - 1791), predicator mesianic evreu din Galiția, întemeietorul unei secte religioase evreiești, apoi apostat, a trăit în tinerețe la Cernăuți, în Imperiul Austriac;
  • Ivan Franko (1856-1916), scriitor clasic ucrainean, cu rădăcini germane, a studiat un semestru la Universitatea din Cernăuți;
  • Karl Emil Franzos (1848–1904), scriitor și publicist austriac, evreu crescut în Cernăuți, a scris, între altele , amintiri literare despre ghetoul evreiesc: Evreii din Barnow;
Prutul curge prin Cernăuţi
  • Gala Galaction, născut Grigore Pișculescu (1879–1961), scriitor și preot ortodox român, originar din Muntenia, a terminat doctoratul în teologie la Universitatea din Cernăuți, în 1909;
  • Avram Goldfaden (1840-1908), dramaturg, actor, regizor, compozitor și producător de teatru în limba idiș, evreu din Ucraina, și-a desfășurat o parte din activitatea artistică la Cernăuți și în Regatul României;
  • Zygmunt Gorgolewski (1845-1903), arhitect polonez, a proiectat edificiul Băncii din Cernăuți;
  • Eugenie Hacman (probabil la origine Hatman (1793-1873), prelat creștin ortodox român, episcop al Bucovinei (1835-73), a inițiat întemeierea mitropoliei Cernăuțiului si Bucovinei (1873);
  • Josef Hlávka (1831-1908), arhitect ceh, a proiectat complexul mitropoliei din Cernăuți, azi sediu al Universității, si biserica catolică armeană din oraș;
  • Eudoxiu Hurmuzachi(1812-1874), jurist, istoric, activist revoluționar și al mișcării de emancipare a românilor din Bucovina, baron al Imperiului Austro-Ungar, membru al Academiei Române, a activat și a murit la Cernăuți;
  • Volodymyr Ivasiuk (1949 - 1979), compozitor ucrainean de muzică ușoară, născut în regiunea Cernăuți (Coțmani = Kitsman);
  • Joseph Kalmer, născut Joseph Kalmus (1898-1959), scriitor și ziarist austriac, evreu originar din Galiția, a învățat la liceul din Cernăuți;
  • Friedrich Kleinwächter (1877–1959), economist, a studiat la Cernăuți;
  • Ruth Klieger Aliav (născută Polishuk; 1914–1979), activistă în domeniul umanitar, româno-israeliană, de origine evreică din Ucraina;
  • Olga Kobyleanska (1863-1942) - scriitoare ucraineană,cu rădăcini germane, devenită clasică și activistă feministă, cu rădăcini germano-polone, născută la Gura Humorului, a trăit la Cernăuți;
Teatrul O. Kobyleanskaya (fostul Teatru Naţional). Vedere dinspre Piaţa Teatrului (fosta Piaţă V. Alecsandri)
  • Anton Kochanowski von Stawczan, baron de Stawczan (1817-1906) - Politician și moșier polonez, primar al Cernăuțiului între anii 1866-1874 și 1886-1906, născut la Tarnopol, în perioada cârmuirii sale orașul a cunoscut o dezvoltare fără precedent;
  • Leibu Levin (n.1914 - Câmpulung-România, d. 1988 Hezelia-Israel)- declamator în limbile română, idiș și ebraică, poet și compozitor;
  • Alfred Margul-Sperber (născut Alfred Sperber) (1898–1967), poet român de limbă germană și traducător, evreu din Storojineț, Bucovina;
  • Andreas Mikulicz (1804-1881) - arhitect austriac cu origini polone din Galiția, a proiectat clădirea primăriei orașului Cernăuți, unde s-a stabilit;
  • Ion Nistor (1876-1962), istoric și om politic român, originar din Vicovul de Sus, lângă Rădăuți, unul din conducătorii luptei românilor din Bucovina pentru autodeterminare și unire la România; a fost profesor la Universitatea Cernăuți și ministru, a dat profil românesc universității din Cernăuți, a fost victimă a represiunii comuniste;
  • Aurel Onciul, (cavaler de Onciul), om politic român, liderul partidului democrat al românilor din Bucovina, inițiator al „Tovărășiei țărănești” cu rutenii;
  • Israel Polak (1909/1910-1993) - industriaș chilian - israelian, originar din Maramureș, a învățat la o școală textilă din Cernăuți, unde a înființat, ulterior, o înteprindere textilă;.
  • Ciprian Porumbescu, născut Golembiowski (1853 - 1883), compozitor român, a făcut studii muzicale la Cernăuți, unde a compus unele din creațiile sale muzicale, inclusiv muzica la Imnul Albaniei (sau în versiunea inițială românească „Pe-al nostru steag”);
  • Sextil Pușcariu (1877 - 1948), lingvist și filolog român, născut la Brașov, profesor extraordinar începând cu anul 1906, a fost titularul catedrei de limbă și literatură română timp de zece ani (începând cu anul 1908) și decanul Facultății de Filosofie de la Universitatea din Cernăuți în 1918, om politic, fruntaș al luptei pentru unirea Bucovinei cu România;
  • Aron Pumnul (1818 - 1866), filolog și pedagog român originar din Cuciulata, județul Brașov, a activat in timpul regimului austriac în Ardeal și Bucovina, profesor al lui Mihai Eminescu, la gimnaziul german din Cernăuți; a murit la Cernăuți;
  • Wilhelm Reich (1897–1957), psihanalist, psihiatru și sexolog austriac si american, evreu, născut la Dobzau, a învățat la școală în Cernăuți;
Potrivit unei inscripţii din oraş, Cernăuţiul era pe vremuri măturat cu tufe de trandafiri, iar librării avea mai multe decât brutării
  • Eric Roll, Lord Roll of Ipsden, născut Erich Roll (1907 - 2005), economist, administrator, diplomat și bancher britanic, născut la Novoselița (în românește: „Noua Suliță”), fiul bancherului evreu Mathias Roll din Cernăuți, oraș în care a învățat, în 1918-1925, la o școală privată românească, a fost guvernator al Băncii Angliei și director al societății Times Newspapers.Ltd, președinte al Băncii Warburg SA;
  • Moses Rosenkranz născut Edmund Rosenkranz și cunoscut și ca Martin Brant (1904–2003), poet de limbă germană, evreu, din Berhomet, Bucovina, a trăit în România, URSS și Germania;
  • Sofia Rotaru (1947), cântăreață ruso-ucraineană de muzică ușoară, cu rădăcini românești, născută în zona Cernăuți;
  • Isaac Schreyer, sau Herbert Urfahr (1890 - 1948), poet și traducător austriac-german și apoi american, de limbă germană, originar din Vijnița, a învățat la liceu în Cernăuți;
  • Joseph Schumpeter (1883–1950), economist austriac-american, originar din Cehia, fost ministru de finanțe al Austriei, între 1909–1911 a fost profesor la Universitatea din Cernăuți;
  • Eliezer Steinbarg (1880–1932), scriitor, poet , fabulist evreu de limbă idiș, originar din Lipcani, Basarabia, a activat în timpul regimului țarist, austro-ungar și românesc, a devenit mentorul vieții literare idiș la Cernăuți, unde a și murit;
  • Wilhelm Stekel (1868–1940), medic, psihanalist și sexolog austriac ,evreu, născut la Boian, Bucovina , a crescut la Cernăuți, unde a frecventat liceul, a murit în exil, in Anglia;
  • Leo Stern, născut Jonas Leib Stern (1901-1982), istoric, sociolog și militant comunist austriac, evreu originar din Voloca, lângă Cernăuți, a urmat liceul la Cernăuți, a activat în Austria, Cehia, în războiul civil din Spania și în URSS, apoi s-a stabilit în Germania de Est, unde a fost rectorul Universității Martin Luther din Halle;
  • Manfred Stern (1896-1954), militant comunist austriac, evreu din Bucovina, fratele lui Leo Stern, comandant al Armatei Roșii chineze și al Brigăzii a 11 -a republicane (sub numele Emilio Kléber) în Războiul civil din Spania, a murit în Gulagul stalinist;
  • Wolf Stern (1897-1960), militant comunist, ziarist și istoric militar, evreu, fratele lui Leo și Manfred Stern, a activat în România, Austria, URSS și, apoi, s-a stabilit în Germania de Est;
  • Alexander Supan (1847-1920), geograf și geopolitician austro-german, originar din Tirol, a fost profesor de gimnaziu și apoi universitar la Cernăuți;
  • Constantin Tomaszczuk (1840-1889), jurist si om politic român din Bucovina, cu rădăcini ucrainene, deputat din partea Partidului Liberal German în Parlamentul de la Viena, inițiatorul și primul rector al Universității din Cernăuți cu limba de predare germană (1875);
  • Nikolai Vavilov, sau Nikolai Ivanovici Vavilov (1887-1943) Genetician și botanist rus, a fost arestat în 1940, în perioada terorii staliniste,în timpul unei misiuni științifice la Cernăuți;
  • Vladimir de Repta (1842-1926) prelat și teolog creștin ortodox român, originar din Bănila pe Ceremuș, mitropolit al Bucovinei între anii 1902-1924, profesor și rector al Universității din Cernăuți, președinte al Senatului României;
  • Mila Kunis (n. 1983), actriță americană. Născută într-o familie de intelectuali evrei, a emigrat în Statele Unite, în anul 1991;
  • Anastasiya Markovich (1979), pictoriță ucraineană;
  • Ilasievici Artemie(1886-1938), învățător;
  • Luca Gheorghe,(1943- )inginer;
  • Ion G. Sbiera (n. 1 noiembrie 1836, Horodnicu de Jos, Suceava - d. 22 octombrie 1916, Cernăuți) a fost un folclorist și istoric literar român, membru fondator (1866) al Academiei Române. A fost profesor de limba și literatura română la Cernăuți. Una dintre personalitățile proeminente ale culturii românești din Bucovina;
  • Dumitru Plesca, (1904-1939) luptător pentru unificarea Basarabiei cu România mama, a efectuat stagiul militar la Cernăuți, în perioada 1924-1927, la Cazarma 4 Jandarmi și a fost lăsat la vatră cu gradul de sergent.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini vechi[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini actuale[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini panoramice[modificare | modificare sursă]

Universitatea Cernăuți
Universitatea Cernăuți
Piața Teatrului din Cernăuți
Piața Teatrului din Cernăuți
Piața din fața hotelului Bristol - Cernăuți
Piața din fața hotelului Bristol - Cernăuți

Referințe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Helmut Braun, Czernowitz. Die Geschichte einer untergegangenen Kulturmetropole (în trad. "Cernăuți. Istoria unei metropole culturale apuse"), Berlin, 2005.

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Bucovina în presa vremii (I). Cernăuți 1811-2004, Ion Oprea, Editura Tipo Moldova, Iași, 2004
  • Istoria orașului Cernǎuți pe timpul Moldovei, Al Bocănețu, Editura Zelena Bukovyna, 2010
  • Monumente istorice și de arhitectură din ținutul Cernăuților, Laurențiu Dragomir, Editura Eminescu, 2000

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cernăuți