Adjectiv
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|
În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire care indică însuşirile unui concept (obiect, fiinţă, idee abstractă) exprimat de obicei printr-un substantiv. În limbile în care substantivele au gen şi număr (precum limba română) adjectivele sînt de obicei cuvinte flexionare.
În alte limbi adjectivele pot avea cu totul alte însuşiri faţă de cele româneşti. De exemplu în limba japoneză unul din cele trei tipuri de adjective se modifică după timp, avînd forme distincte la trecut şi la prezent. Astfel, sintagma cer albastru devine în japoneză la 青い空 aoi sora la prezent şi 青かった空 aokatta sora (cer care a fost albastru) la trecut, unde se observă înlocuirea terminaţiei -i cu -katta. De asemenea, japoneza fiind o limbă aglutinantă, formează negarea prin adăugarea unui sufix: 青くない空 aokunai sora (cer care nu este albastru), respectiv 青くなかった空 aokunakatta sora (cer care nu a fost albastru).
Cuprins |
[modifică] Clasificare
[modifică] După structură
- simple: rău, alb, negru, bun;
- compuse: binevoitor, dulce-amărui;
- locuţiuni: dus cu pluta; fugă până-n nori, cu scaun la cap, de treabă;
[modifică] După forme flexionare
- invariabile: aidoma, tenace, rapace, feroce, oranj, kaki, grena, lila, gri, bleu-marine, crem, bej, cycla;
- cu două forme flexionare: dulce, mare, repede;
- cu trei forme flexionare: mic, roşu, larg, silitor, muncitor, binevoitor;
- cu patru forme flexionare: frumos, drăguţ, tânăr etc.
[modifică] Categorii gramaticale
- număr
- gen (le preia de la substantiv)
- caz
- grad de comparaţie
[modifică] Gradul de comparaţie
Categoria gramaticală care se exprimă prin trei valori;
- Pozitiv sau gradul 0: Ea este înaltă.
- Comparativ
- de inferioritate: E mai puţin înalt
- de egalitate: E la fel de înalt.
- de superioritate: E mai înalt.
- Superlativ – relativ: *de inferioritate: cel mai puţin înalt;
- de superioritate: cel mai înalt;
- absolut: -gramatical: foarte înalt
- stilistic: grozav, teribil etc. de înalt.
Obs: Superlativul absolut stilistic se poate exprima în mai multe moduri:
- prin repetiţie: E frumoasă, frumoasă/ frumoasă, frumoaselor;
- prin locuţiuni (construcţii fixe): gol puşcă, beat turtă/clampă/cui, îngheţat bocnă, sănătos tun.
- prin lungirea unei vocale: buuuuună
- prin figuri de stil: roşul ca focul, alb ca varul, negru ca abanosul/ pana corbului, iute ca fierul, mică cât un sâmbure de mac.
Obs2: Nu toate adjectivele realizează categoria gradului de comparaţie
- cele care prin sensul lor exprimă superlativul: maxim, minim, superior, inferior, principal, secundar, esenţial, fundamental, capital, optim, perfect, desăvârşit, enorm, imens, nesfârşit ş.a.m.d.
- cele care exprimă calităţi absolute: corect, greşit, muritor, nemuritor, mort, viu, născut, nenăscut, etc.
[modifică] Funcţii sintactice
N:-Np: Cărţile sunt frumoase. -A.adj: Cărţile frumoase sunt pe masă. Ac: -A.adj: L-am văzut pe băiatul frumos. -Cc.timp: De mic era talentat la desen. -C.ind: Din palid s-a făcut deodată roşu ca focul. -Cc.rel: De frumoasă e frumoasă n-ai ce zice. -Cc.cz: Şi plângeam de supărată că tu nu te-ai priceput. G:-A.adj: În ciuda spuselor false el a mers mai departe. D:-A.adj: Am jucat, asemenea unui copil deştept. V:-A.adj: Copile obraznic, te arunc pe fereastră!
Obs: La cazul nominativ adjectivul poate îndeplini alte două funcţii sintatice:
- atribut circumstanţial: Ei îşi rezolvă singuri problemele.
- element predicativ suplimentar: Îl ştiu leneş şi morocănos (ştiu că e leneş şi morocănos).
Obs: În clasa adjectivului se integrează mai multe tipuri:
- adjectivele propriu-zise: gras, scund, frumos
- participiu adjectival: Spus, auzit, citit, scris
- gerunziu adjectival: aburindă, fumegândă etc
- numerale cu valoare adjectivală
- adjective provenite din pronume: adjectivele pronominale demonstrativ, nehotărât, posesiv, relativ, interogativ, de întărire, negativ
- adjective provenite din adverbe: aşa, astfel, bine, repede;
- adjective provenite din prepoziţii: asemenea, aidoma, potrivit, mulţumită, contrar, conform.
[modifică] Exemple de adjective în limba română
| Exemplu | Observaţii |
| Am văzut o pasăre frumoasă. | Ce fel de pasăre? Frumoasă. |
| Vulpea roşcată a sărit peste
câinele leneş. |
Ce fel de vulpe? Roşcată. Ce fel de câine? Leneş. |
| El este deştept. | Cum este el? Deştept. |
| Frumoasa floare s-a ofilit. | Adjectivul frumoasa este pus în faţa substantivului floare pentru a sublinia caracteristica substantivului. Primeşte articolul substantivului determinat. |
| Păsările zboară repede. | A nu se confunda repede cu un adjectiv deoarece acesta determină un verb şi este un adverb (şi deci nu se declină şi nu se acordă cu substantivul). |
[modifică] Exemple de adjective în limba engleză
În limba engleză, de cele mai mule ori adjectivele stau înaintea substantivelor dar există şi excepţii.
| Exemplu | Observaţii |
| This is a beautiful parrot. | Adjectivul stă de regulă înaintea substantivului. |
| This parrot is beautiful.
A day as lovely as can be. |
Adjectivul stă după substantiv atunci când este nume predicativ sau în unele expresii de comparaţie. |
- Categorie gramaticală → Aspect • Caz • Gen • Grad de comparaţie • Număr •
- Adjectiv → Demonstrativ • Interogativ • Negativ • Nehotărât • Pronominal • Relativ •
- Articol → Demonstrativ/Adjectival • Hotărât-Nehotărât • Posesiv/Genitival • Procilitic-Enclitic •
- Numeral → Adverbial • Cardinal • Colectiv • Distributiv • Fracţionar • Multiplicativ • Ordinal •
- Pronume → Demonstrativ • Interogativ • De întărire • Nehotărât • Personal de politeţe • Posesiv • Reflexiv • Relativ •
- Substantiv → Comun • Propriu •
- Verb → Auxiliar • Copulativ • Personal-Impersonal • Predicativ-Nepredicativ • Tranzitiv-Intranzitiv •
- Adverb → Predicativ •
- Conjuncţie → Coordonatoare • Subordonatoare •
- Interjecţie → •
- Prepoziţie → •
- Locuţiune → Adjectivală • Adverbială • Conjuncţională • Substantivală • Verbală •

