Comitatul Maramureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Comitatul Maramureș
(Máramaros)
Stema comitatului Comitatul Maramureș (Máramaros) Comitatul Maramureș (Máramaros)
stemă amplasare
Reședință Sighet
Populație (1910) 357.535 loc.
Naționalități • ruteni - 159.489 (44,60%)
• români - 84.510 (23,63%)
• germani - 59.552 (16,65%)
• maghiari - 52.964 (14,81%)
Suprafață 9.716 km²
Densitatea populației 36.8 loc./km²
În prezent se află în România, Ucraina
Maramaros county map.jpg

Comitatul Maramureș, cunoscut și ca Varmeghia Maramureșului (în maghiară Máramaros vármegye, în germană Komitat Maramuresch, în latină Comitatus Maramarosiensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Sighet (în maghiară Máramarossziget, în germană Maramureschsigeth), azi Sighetu Marmației.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Comitatul Maramureș se învecina la nord-vest cu Comitatul Bereg, la vest cu comitatele Ugocea (Ugocsa) și Sătmar (Szatmár) și la sud cu comitatele Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka) și Bistrița-Năsăud (Beszterce-Naszód). În părțile de nord-est și de est, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul Galiției și Lodomeriei (ținut aparținând în acea vreme coroanei Austriei, în prezent împărțit între Polonia și Ucraina), iar în partea de sud-est forma granița între Regatul Ungariei și Ducatul Bucovinei (ținut care aparținea tot de coroana Austriei, în prezent împărțit între România și Ucraina).

Comitatul Maramureș era situat în Munții Carpați și pe ambele maluri ale râului Tisa (Tisza). Suprafața comitatului în 1910 era de 9.716 km², incluzând suprafețele de apă.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Vezi și: Voievodatul Maramureșului

Comitatul Maramureș a fost înființat în anul 1876, când structura administrativă a Regatului Ungariei a fost schimbată. În 1920, prin Tratatul de la Trianon, teritoriul comitatului Maramureș a fost împărțit între România și Cehoslovacia. Partea de nord a teritoriului său a intrat în componența noului stat Cehoslovacia, iar partea de sud (incluzând Sighetul) a revenit României.

În timpul celui de-al doilea război mondial, partea cehoslovacă a fost ocupată de Ungaria prin Primul arbitraj de la Viena (1938). Comitatul Maramureș a fost reînființat cu capitala la Hust. În perioada 1940-1944, partea românească a fostului comitat a fost ocupată și ea de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena. Astfel, întregul teritoriu al vechiului comitat a ajuns din nou sub stăpânire ungurească.

După război, fosta parte cehoslovacă a comitatului a fost inclusă în Regiunea Transcarpatia a RSS Ucrainene (din cadrul URSS). După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, acest teritoriu a devenit parte componentă a Ucrainei.

Partea de sud a comitatului este în prezent parte a județului Maramureș din România.

Demografie[modificare | modificare sursă]

În 1910, populația comitatului era de 357.535 locuitori, dintre care:

  • Ruteni -- 159.489 (44,60%)
  • Români -- 84.510 (23,63%)
  • Germani -- 59.552 (16,65%)
  • Maghiari -- 52.964 (14,81%)

Subdiviziuni[modificare | modificare sursă]

La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Maramureș erau următoarele:

Districte (járás)
District Capitală
Dolha Dolha --- Dolha (Dovhe)
Huszt Huszt --- Hust
Izavölgy Dragomérfalva --- Dragomirești
Ökörmező Ökörmező --- Boureni (Mijhiria)
Sugatag Aknasugatag --- Ocna Șugatag
Sziget Máramarossziget --- Sighet
Taracviz Taracköz --- Teresva
Técső Técső --- Teceu Mare (Tiaciv)
Tiszavölgy Rahó --- Rahău (Rahiv)
Visó Felsővisó --- Vișeu de Sus
Districte urbane (rendezett tanácsú város)
Máramarossziget --- Sighet

Localitățile Rahău (Rahiv), Teresva, Teceu Mare (Tiaciv), Hust, Dolha (Dovhe) și Boureni (Mijhiria) sunt în prezent pe teritoriul Ucrainei; Sighet, Ocna Șugatag, Dragomirești și Vișeu de Sus se află în România.

Harta iozefină (senzitivă) a Comitatului Maramureș, 1782-85[modificare | modificare sursă]

Marele Principat al Transilvaniei Comitatele Regatului Ungariei(senzitivă) România Page 31-01: Page 31-02: Page 31-03: Page 31-04: Page 31-05: Page 31-06: Page 31-07: Page 31-08: Page 32-01: Page 32-02: Page 32-03: Page 32-04: Page 32-05: Page 32-06: Page 32-07: Page 32-08: Page 33-01: Page 33-02: Poiana Sinevir Page 33-03: Page 33-04: Page 33-05: Page 33-06: Page 33-07: Apşa de Jos, Câmpulung la Tisa, Peri, Neaga, Criva Mare, Criva Mică, Săpânţa, Sarasău, Ocna Slatina, Remeţi, Page 33-08: Sighetu Marmaţiei, Ocna Slatina, Page 33-09: Deseşti, Mara Page 33-10: Chiuzbaia, Baia Sprie, Ferneziu, Negreia, Şurdeşti, Satu Nou de Sus, Tăuţii de Sus Page 34-01: Page 34-02: Page 34-03: Page 34-04: Page 34-05: Page 34-06: Page 34-07: Page 34-08: Page 34-09: Page 35-01: Fără localităţi Page 35-02: Frasin, Transcarpatia Page 35-03: Frasin, Transcarpatia Page 35-04: Rahău Page 35-05: 	Tribusa Alba Page 35-06: Petrova, Rona de Sus Page 35-07: Leordina, Petrova, Rozavlea, Ruscova, Strâmtura, Şieu, Vişeu de Jos Page 35-08: Botiza, Bocicoel, Dragomireşti, Ieud, Bogdan Vodă, Poienile Şieului, Săliştea Page 35-09: Fără localităţi Page 36-01: Fără localităţi Page 36-02: Fără localităţi Page 36-03: Fără localităţi Page 36-04: Fără localităţi Page 36-05: Poienile de sub Munte Page 36-06: Vişeu de Jos, Vişeu de Mijloc, Vişeu de Sus Page 36-07: Mănăstirea Moiseiului, Moisei, Săcel, Săliştea de Sus Page 36-08: Fără localităţi Page 37-01: Fără localităţi Page 37-02: Fără localităţi Page 37-03: Fără localităţi Page 37-04: Borşa Page 37-05: Fără localităţi Page 38-01: Fără localităţi Page 38-02: Fără localităţi Page 38-03: Page 39-01: Fără localităţi Planşa 0: RO/HU/DE/Legenda Harta originală a Regatului Ungariei
Harta iozefină (senzitivă) a Maramureșului, 1782-1785. (Click pe planșa dorită)


Referințe și note[modificare | modificare sursă]

*Ioan Mihalyi de Apșa, "Diplome maramureșene din secolele XIV și XV", Sighet, 1900, ediție online.

Vezi și[modificare | modificare sursă]