Industria petrolului în România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

În anul 1996 a fost înfiinţată Compania Română de Petrol, ca societate comercială pe acţiuni, constituită prin reorganizarea RAFIROM, PECO şi PETROTRANS, care au fost comasate şi şi-au încetat activitatea. Compania Română de Petrol deţinea toate cele zece rafinării din România, alături de câmpurile de extracţie, de depozite şi de staţiile de benzină.

În anul 1997 Compania Română de Petrol a fost împărţită, 8 dintre rafinării funţionând pe cont propriu, restul activelor intrând în proprietatea Societăţii Naţionale a Petrolului (SNP) Petrom. Astfel SNP Petrom a moştenit două rafinării (Arpechim Piteşti şi Petrobrazi Ploieşti), toată fosta reţea de distribuţie PECO, sistemul de conducte al PETROTRANS şi dreptul exclusiv de a extrage ţiţei din câmpurile petrolifere din România.

În anul 2000 omul de afaceri Ovidiu Tender a cumpărat de la Statul Român societatea Pospecţiuni SA, singura societate din ţară care asigura prospecţiuni geologice pentru foraj.

În anul 2002, a luat naştere compania Petromservice prin desprinderea din Petrom a sucursalei Petroserv.

În anul 2004, OMV, grupul lider de petrol şi gaze din Europa Centrală şi de Est, a achiziţionat 51% din acţiunile Petrom de la statul român pentru suma totală de 1,53 miliarde Euro.

Consumul actual (anul 2007) al României este de circa 3 milioane tone de benzină pe an şi circa 4 milioane tone de motorină dar se preconizează o creştere puternică al consumului în următorii ani datorită dezvoltării parcului auto.

Rezervele României sunt de 74 milioane tone ţiţei, conform estimărilor din anul 2007.

Cuprins

[modifică] Producţia internă

Anul cu producţia de vârf a fost 1976 cu 14,7 milioane tone. Producţia de ţiţei a României s-a diminuat constant, concomitent cu creşterea importurilor.

Evoluţia producţiei interne de ţiţei:

An 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997
mii tone 5.000 5.200 5.541 5.650 5.702 5.810 6.029 6132 6.300 6.501


[modifică] Rafinăriile

Romania deţine în momentul de faţă 10 rafinării, care pot fi încadrate în două mari grupe: rafinăriile mari, care concentrează circa 85% din capacitatea de prelucrare

şi rafinăriile mici, însumând circa 15% din capacitatea de prelucrare cu un grad de complexitate mai redus

  • Astra Ploieşti - fondată în 1880[1]
  • Vega Ploieşti
  • Steaua Română Câmpina
  • Rafinaria Dărmăneşti
  • Petrolsub Surplacu de Barcău

Toate aceste rafinării au fost construite in perioada regimului comunist şi au o capacitate totală de 34 milioane tone pe an, cu mult peste consumul intern al României. Pe marginea contractului semnat cu Iranul în timpul regimului comunist, Romănia primea mari cantităţi de ţiţei din această ţară şi îl prelucra în rafinăriile româneşti, pentru că dupa aceea mare parte din produsele finite să fie vandute, în Mediterana, la preţ de dumping către ţările occidentale. În schimbul ţiţeiului iranian, România livra acestei ţări tractoare, ciment şi alte produse ale industriei prelucrătoare.

Rafinăriile Petrobrazi şi Arpechim sunt deţinute de Petrom şi au capacităţi de 7 respectiv 6,5 milioane tone pe an. Ambele dispun de câte două module, putând funcţiona astfel la jumătate de capacitate.

Rafinăria Petrotel a fost privatizată în anul 1998 prin preluarea pachetului majoritar de 51% de către compania Lukoil, pentru suma de 53,2 milioane USD.[2] Noul proprietar a modernizat rafinăria, construind instalaţile de hidrofinare benzină, de izomerizare şi de producere a hidrogenului. Volumul total de procesare al rafinăriei este de 2,5 milioane tone pe an.

În anul 1999 s-a încercat privatizarea rafinăriei Petromidia (fostă "Complexul Petrochimic Midia-Năvodari") dar cumpărătorul Akmaya nu şi-a achitat obligaţiile, privatizarea fiind anulată.[3] În anul 2001 rafinăria a fost vândută grupului Rompetrol care a achitat 50 milioane USD şi s-a angajat să plătească datoriile de 621 milioane USD.[4] Capacitatea de prelucrare este de 4,8 milioane tone pe an.

Rafinăria RAFO Oneşti a fost privatizată în anul 2001 prin preluarea pachetului majoritar de acţiuni (59,9%) de către consorţiul format din Imperial Oil (deţinută de Corneliu Iacobov) şi Canyon Servicos (Portugalia) pentru suma de 7,48 milioane dolari. Firma britanică Balkan Petroleum a preluat de la acest consorţiu pachetul majoritar în anul 2003. Compania Calder-A (parte a grupului Petrochemical Holding) a achiziţionat Balkan Petroleum în noiembrie 2006, devenind acţionarul majoritar.[5] Rafinăria are o capacitate de 3,5 milioane tone pe an.

Rafinăria Astra Ploieşti a fost privatizată în anul 1997 prin preluarea pachetului majoritar de compania Interagro, deţinută de către omul de afaceri Ioan Niculae.[6] În anul 2006, acţionarii majoritari erau: Kreyton Limited, societate înregistrată în Insulele Virgine Britanice (47,45%), societatea de asigurări Asirom (21,89%) şi fondul de investiţii Broadhurst (17,24%).[7] În iunie 2005, rafinăria se afla în faliment.[8]

Rafinăria Vega Ploieşti a devenit membră a Grupului Rompetrol în anul 1999 prin preluarea pachetului majoritar de acţiuni deţinut de stat. Rafinăria are o capacitate de 0,5 milioane tone pe an.

Rafinăria Steaua Română Câmpina are o capacitate de 0,4 milioane tone anual.[9]

Rafinăria Dărmăneşti a fost privatizată în anul 1999 prin preluarea pachetului majoritar de acţiuni (70%) de către Imperial Oil, pentru suma de 10 miliarde ROL (aproximativ 620 mii USD).[10]

Rafinăria Petrolsub Surplacu de Barcău (fostă Rafinăria Crişana până în 1991) a fost pusă în funcţiune în anul 1969 cu capacitate de 0,3 milioane tone pe an. În anul 1995 a fost privatizată, pachetul majoritar de acţiuni (50,992%) fiind preluat de Euro Trading Chemicals pentru suma de 10 miliarde lei (4,9 milioane dolari). În perioada 2001 - 2004 a fost administrată de Petrom, în vederea recuperării creanţelor şi penalităţilor în suma de 433 miliarde de ROL rezultate din ţiţeiul livrat de catre compania petrolieră.[11][12] Acţionarii semnificativi ai Petrolsub sunt firmele Eurohouse SRL Bucureşti şi Fertinvest Ltd (Insulele Virgine) - 43,65%, Euro Trading Chemicals Bucureşti - 7,55%.[13] În octombrie 2007, rafinăria se afla în faliment şi urma a fi vândută.[14]

[modifică] Distribuţia

Principalele companii pe piaţa de distribuţie de carburanţi din România sunt:[15]

  • OMV cu o cotă de piaţă de 28% şi 600 benzinării
  • LukOil cu 25% şi 300 benzinării
  • Rompetrol cu 18-20% şi 350 benzinării (din care 114 proprii, restul Partener şi Expres)[16]
  • MOL cu 14% şi 119 benzinării[17]

[modifică] Controverse

Rafinăriile româneşti au fost implicate în scandaluri intens mediatizate, acumulând datorii uriaşe către stat.

Rafinăriile RAFO Oneşti şi Dărmăneşti (cumpărate de Imperial Oil) au păgubit bugetul de stat cu 1,5 miliarde euro, conform unor surse.[10] În acest scandal sunt implicate nume ca: Viorel Hrebenciuc (politician important din PSD), Corneliu Iacobov (proprietar Imperial Oil şi membru PSD), Marian Iancu (proprietar Balkan Petroleum), Ovidiu Tender, Răzvan Temeşan, Toader Găureanu, Andrei Şerban, Marin Marin şi alţii.[18][19] Grupul de rafinării a păgubit şi compania Petrom (pe atunci controlată de stat), de la care cumpăra ţiţei pe care nu îl plătea, Petrom continuând livrările pe bază de comandă politică.

Rafinăria Petrolsub a fost cumpărată în 1995 de EURO TRADING CHEMICALS, firmă controlată de Virgil Măgureanu (fost şef SRI). Rafinăria vindea produsele petroliere sub preţul de producţie companiei EURO HOUSE 2000 SRL, controlată tot de Virgil Măgureanu, care la un moment dat a refuzat să achite produsele achiziţionate şi revândute. Printre acţionarii Petrolsub s-a numărat şi fostul ministru de interne Vasile Blaga, care a deţinut 1,7% din acţiuni, iar soţia acestuia, Violeta Blaga, a beneficiat de sume importante de bani pentru servicii de traducere din limba franceză în limba română şi invers.[20][21]

Rafinăria Petromidia este implicată într-o anchetă care vizează modul de privatizare şi de stabilire a valorii acţiunilor în raport cu preţul de piaţă, valoarea comercială reală şi înstrăinarea activelor rafinăriei către societăţile din grupul Rompetrol. Cercetările mai vizează modul de înregistrare în evidenţa contabilă a societăţii a unor venituri în valoare de 971 de miliarde lei (ROL). Omul de afaceri Dinu Patriciu, fost membru PNL este una dintre persoanele anchetate.

Rafinăria Astra Ploieşti a fost implicată în altă anchetă în anul 2002.[6]

Compania Petrolexportimport, care deţinea monopolul exporturilor şi importurilor de petrol până în 1990, a fost implicată într-o anchetă din anul 1998. În perioada 1990 - 1997, compania importa ţiţei, după care exporta produsul rafinat sub preţul pieţei, încasând comisioane din fiecare operaţiune de import-export, în pierdere rămânând rafinăriile, care cumpărau scump ţiţeiul şi vindeau ieftin produsul finit, după care pierderile au fost preluate de buget la datoria publică.[22]

În perioada 1992 - 1997 fosta Companie Română de Petrol (CRP) a acumulat datorii de 663 milioane dolari. Rafinăriile, prin societatea RAFIROM şi mai apoi prin CRP, importau şi prelucrau ţiţei plătit cu credite bancare, dar erau obligate de stat să vândă ieftin produsele petroliere, "pentru a stăvili procesul inflaţionist". Pentru reglementarea situaţiei, Guvernul a introdus în anul 2000 taxa de un cent pe litru, plătită de toţi producătorii şi procesatorii cu sediul în România, indiferent de natura capitalului social.[23]

[modifică] Bibliografie

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

[modifică] Note

  1. ^ Dupa inchidere, Rafinaria Astra va intra in procedura de faliment
  2. ^ Lukoil a investit 120 milioane $ in Combinatul Petrotel Ploiesti
  3. ^ Privatizarea companiei Petromidia
  4. ^ PNA a declanşat urmărirea penală în cazul privatizării Petromidia
  5. ^ Calder-A va plati datoriile Rafo catre Ministerul Finantelor pana la 20 februarie
  6. ^ a b Petrolistul diavolului
  7. ^ Rafinaria Astra Ploiesti va dezbate posibila listare la BVB
  8. ^ Clanurile aurului negru in vizita la procuratura
  9. ^ Studiul de caz RAFINARIA STEAUA ROMANA SA Campina.pdf
  10. ^ a b Mafia de la Bacau, tun de 1,5 miliarde euro
  11. ^ PETROLSUB Balc - PTS
  12. ^ Abandonata de Petrom, rafinaria Petrolsub se inchide
  13. ^ Rafinaria Petrolsub va intra in reorganizare judiciara
  14. ^ Petrolsub va fi vândută cu 20-25 milioane euro
  15. ^ LukOil Romania vizeaza o treime din piata de distributie a carburantilor
  16. ^ Rompetrol Downstream isi extinde reteua de benzinarii
  17. ^ Profitul net al MOL Romania a urcat cu 6% in S1
  18. ^ Pesedistul Viorel Hrebenciuc, in spatele privatizarii RAFO Onesti
  19. ^ 'Omul lui Iliescu', incoltit pentru spalare de bani
  20. ^ Magureanu, petrolul si elicopterul
  21. ^ Mafia patronata de fostul director SRI, Virgil Magureanu
  22. ^ Tunul Petrolexportimport
  23. ^ Consumatorii platesc inca sapte ani pentru datoriile fostei Companii de Petrol
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Industria_petrolului_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
Unelte personale