Bulgarii din România
Bulgarii din România sunt un grup etnic minoritar din România. La ultimul recensământ din 2002, erau înregistrați 8.025 bulgari.
| Județul | Bulgari | Procentul |
|---|---|---|
| Timiș | 5.562 | 0,82% |
| Arad | 819 | 0,18% |
| Dâmbovița | 658 | 0,12% |
| București | 370 | 0,02% |
Ei trăiesc în 3 regiuni ale țării, prezența acestei populații fiind legată de o istorie și origine diferită:
- 1) Banat (vezi articolul Bulgari bănățeni)
- 2) Muntenia (și Oltenia), în zonele de câmpie, unde sunt denumiți "sârbi". Așa-zișii "sârbi" din sudul României sunt de fapt bulgari.[1] Ei nu beneficiază de învățământ sau liturghie în limba maternă și sunt din această cauză într-un puternic proces de asimilare. Chiar dacă recensămintele nu vorbesc decât de câteva mii de bulgari, numărul lor se poate ridica la circa 100.000 persoane, însă datorită lipsei conștiinței naționale se declară de cele mai multe ori drept "români". Acești bulgari sunt descendenții bulgarilor care s-au refugiat de opreliștea otomană începând cu secolul XV până în secolul XIX. În prima jumătate a sec. XX li s-au mai adăugat bulgarii veniți aici din motive sociale și economice.
- 3) Dobrogea de Nord: Majoritatea au părăsit România în 1940 în urma schimbului de populație cu Bulgaria stabilit la tratatul de la Craiova; azi mai trăiesc acolo doar câteva sute de bulgari. Aceasta este cea mai veche comunitate bulgărească din România, prezența ei datând încă din secolul VII.
- 4) Transilvania și nordul Munteniei: Bulgarii colonizați în Evul Mediu în Transilvania și nordul Munteniei au fost asimilați de-a lungul timpului, păstrându-se doar toponimul Șchei (de exemplu în Brașov sau în Câmpulung), precum și unele tradiții și obiceiuri legate de bulgari.[2]
La aceștia se adaugă în vremuri istorice:
- Basarabia (vezi articolul Bulgari basabareni) : în teritoriul care între 1856 și 1878 (Cahul, Bolgrad și Ismail), respectiv între 1918 și 1940 și în perioada 1941-1944 a aparținut României trăiesc 194.662 de bulgari, emigrați aici în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Astăzi, acest teritoriu aparține Republicii Moldova și Ucrainei. Centrul lor este orașul Bolgrad.
- Transnistria, care între 1941 și 1944 a fost incorporată României, avea în anul 1941 27.638 etnici bulgari.
- Cadrilater, care a aparținut României între 1913 și 1940, cu o majoritate realtivă de bulgari în perioada respectivă.
Cuprins |
Politică [modificare]
Toți bulgarii din România sunt organizați în Asociația Culturală Bulgară, transformată mai târziu, în Comunitatea "Brastvo" a bulgarilor din România.
În perioada 1990 - 1996, reprezentantul minorității bulgare în Camera Deputaților a fost președintele Uniunii Bulgare din Banat, Carol Ivanciov. La alegerile din 1996, locul minorității bulgare în Parlamentul României a fost câștigat de reprezentantul Asociației Culturale Bulgare din Romania, Florin Simion. În aceste alegeri, A.C.B.R a obtinut 5.359 de voturi, iar Uniunea Bulgară din Banat – 4.115 voturi. La alegerile din noiembrie 2000, reprezentant al minorității bulgare în Camera Deputaților a fost ales Petru Mirciov, din partea Uniunii Bulgare din Banat.
-
Biserica ortodoxă bulgară "Sf. Prooroc Ilie" din Bucureşti
-
Inscripţie de la Bǎrǎţia din Bucureşti
-
Precupeţ bulgar în Bucureşti (1880)
Personalități [modificare]
- Panait Cerna
- Carol Telbisz
- Stefan Dunjov
- Hristo Botev
- Vasil Levski
- Liuben Karavelov
- Gheorghi Rakovski
Biserica ortodoxă bulgară "Sf. Prooroc Ilie" a fost confiscata in anul 2010 de catre Patriarhia Romana!
Vezi și [modificare]
- Bulgari bănățeni
- Chiproviceni
- Bulgari basarabeni
- Puntea de Greci, Dâmbovița
- Izvoarele, Teleorman
- Comunitatea bulgară din București
Note [modificare]
- ^ Uniunea Democrata Bulgara din Romania
- ^ Ion Mușlea - Șcheii de la Cergău și folclorul lor (Cluj, 1928)
Legături externe [modificare]
- Istoria și tradițiile minorităților din România
- www.bulgarii.ro
- Bulgarii din Romania
- Institutul Intercultural Timișoara despre bulgarii din România
- Bulgarii din Gauriciu, 25 octombrie 2006, Roxana Ioana Ancuta, Alexandru Boariu, Jurnalul Național
- "Eu nu mă mai consider bulgar. Mă consider român" - Articol despre bulgarii din județul Teleorman, 19 noiembrie 2009, Adi Dobre, Evenimentul zilei
- Bulgarii din București, Formula AS, Anul 2001, Numărul 453
- Despre bulgarii romano-catolici din Popești-Leordeni
- Despre bulgarii romano-catolici din cartierul bucureștean Cioplea
- Despre bulgarii basarabeni în Wikipedia engleză
|
||||||||||||||||||||||||||||||
