Popoare latine
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Popoarele latine sunt acele grupuri lingvistice culturale care vorbesc una dintre limbile romanice; sunt numite așa deoarece vorbesc limbi care provin din latina vulgară, nu deoarece sunt descendenți ai latinilor (vechii romani), întrucât majoritatea vorbitorilor unei limbi romanice nu au o asemenea descendență.
Între ele se numără, în Europa latină:
- andorrezii
- aromânii
- catalanii
- corsicanii
- dalmații
- francezii
- elvețienii de limbă franceză
- istroromânii
- italienii
- elvețienii vorbitori de limbă italiană
- meglenoromânii
- monegascii
- normanzii
- occitanii
- portughezii
- românii și moldovenii
- romanșii
- sammarinezii
- sardinienii
- sicilienii
- spaniolii
- valonii
- vlahii
și descendenții lor culturali în lume, majoritatea în America Latină.