Leu românesc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Leu (dezambiguizare).
Leu românesc
50 lei. Romania, 2005 a.jpg Bancnota de 50 lei românești (RON) (revers)
Bancnota de 50 lei românești (RON) (avers) Bancnota de 50 lei românești (RON) (revers)
Cod ISO 4217 RON
Țări utilizatoare  România
Inflație Valoarea actuală: 0,84%

(august 2014 / august 2013)[1]

Subunități
1/100 ban (plural: bani)
Simbol RON
Plural lei
Monede 1, 5, 10, 50 bani
Bancnote 1, 5, 10, 50, 100, 200, 500 lei
Bancă centrală Banca Națională a României
Pagină Internet www.bnr.ro
Cursul de schimb față de RONfață de MDL

Leul românesc (plural: lei, codul ISO 4217: RON) este unitatea monetară a României. Un leu este subdivizat în 100 bani (singular: ban).[2]

Pe 1 iulie 2005, România a realizat o reformă monetară, schimbând leul anterior (codul ISO 4217: ROL) cu un leu nou (RON). 1 RON este egal cu 10.000 ROL. România a intrat în Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007 și este de așteptat să treacă la moneda unică europeană, EURO, după 2016. Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată.[3]

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Löwenthaler olandez (Taler-leu) emis în 1660

În secolul al XVII-lea, în statele românești se foloseau ca monedă taleri olandezi (löwenthaler) care aveau gravat pe ei un leu rampant.

Chiar și după ieșirea din uz a talerilor numele de leu a fost păstrat ca termen generic pentru bani. În 1867, leul a devenit unitatea monetară a Principatelor Unite.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Steagul României
Acest articol face parte
din seria Însemnele României
Drapelul României
Stema României
Imnul României
Heraldica României
Decorațiile României
Timbrele României
Leul românesc
Însemnele regalității române
 vizualizare  discuție  modificare 

Cea mai veche monedă atestată pe teritoriul românesc este drahma de argint în greutate de 8 grame, emisă de pólisul (orașul) grecesc Histria în anul 480 î. Ch. Ea a fost urmată și de alte emisiuni de monedă ale polisurilor grecești din Dobrogea. Geto-dacii foloseau monede macedonene, apoi au început să emită monede proprii din argint, asemănătoare cu cele ale celților, pentru ca apoi să emită celebrii kosoni de aur. De asemenea monedele romane, cum sunt denarii republicani sau imperiali, au pătruns și ele pe teritoriul Daciei, înainte chiar de ocupația romană, dar au continuat să circule și după retragerea aureliană, fiind apoi înlocuiți de monede bizantine.

În formațiunile statale românești, s-a emis monedă, primul voievod care a emis monede fiind Vladislav I în Țara Românească, el bătând ducați munteni din argint, urmat de Petru Mușat în Moldova, acesta emițând groși de argint.

Spre deosebire de Țara Românească și Moldova, Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groși, oboli, dinari, creițari, guldeni, taleri și ducați, începând cu anul 1538.

Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe monede, de-a lungul secolelor circulând: taleri turcești, galbeni ungurești și austrieci, zloți, carboave rusești, țechini venețieni, în total peste 100 de tipuri de monede. O emisie de monedă a costat până și capul unui domnitor. Este vorba de Constantin Brâncoveanu, cel care a emis o monedă-medalie cu efigia sa pe ea, încălcând astfel religia musulmană și dând motiv turcilor otomani să îi ceară capul.

Prin Regulamentele Organice adoptate în 1831 în Țara Românească și în 1832 în Moldova, se stabilesc monedele care pot fi folosite pe teritoriul românesc: galbenul austriac, sfanțul de argint (din germană Zwanziger[4]: „denumirea monedei de 20 creițari”),

Ca o recunoaștere a Unirii, domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de monedă, care să se numească „român”, sau „romanat” (după propunerea lui Ion Heliade Rădulescu). Acest lucru însă nu era posibil, fiind condiționat de cantitatea de metal din vistieria statului, dar și de puterea otomană, care nu accepta emisia de monede proprii a statelor vasale.

Primul leu[modificare | modificare sursă]

Perioada antebelică[modificare | modificare sursă]

10 bani, 1867
20 lei, 1930
Bilet ipotecar de 10 lei 1877

La 22 aprilie 1867 este stabilită moneda națională leu, ca o monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur și având 100 de diviziuni, numite bani. Primele monede emise au fost cele divizionare din bronz, de 1 ban, 2 bani, 5 bani și 10 bani, bătute în Anglia în 1867.

În 1868, s-a emis prima monedă românească de aur cu nominalul de 20 lei, într-un tiraj de doar 200 de exemplare, aceasta fiind considerată drept probă. Începând cu 1870 s-au emis și monede de argint cu nominalele de 50 de bani (denumite popular „băncuțe”), 1 leu și 2 lei. Începând cu 1880 s-au emis și monede de argint de 5 lei. Monede din aur pentru circulație s-au bătut în 1883 și 1890.

La 3 martie 1870, se înființează Monetăria Statului, care poate bate monedă, până în acel an monedele fiind bătute în majoritate în străinătate, mai ales la Birmingham. Datorită lipsei de monedă națională anterioare momentului 1870, toate taxele și vama erau plătite direct în aur; aurul străin era frecvent folosit, ca de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de 20 lei), lira de aur turcească (22,70), imperialii ruși vechi (20,60) și suveranii englezi (25,22). Valuta intră astfel masiv în țară, mai ales rubla rusească, ceea ce duce la măsuri drastice din partea unor miniștri, cum a fost Dimitrie A. Sturdza, supranumit „Mitiță roade ruble”, care a forțat un anumit curs de schimb și o anumită circulație de monedă.

Primele însemne monetare de hârtie sunt biletele ipotecare, emise conform legii din 12 iunie 1877, cu valorile nominale de 5 lei, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei și 500 lei, de către Ministerul de Finanțe, pentru a obține fondurile necesare susținerii financiare a Războiului de Independență.

La 1 aprilie 1880, este înființată Banca Națională a României, fiind singura abilitată să emită monedă de metal și hârtie.

Printr-o lege din 1900, s-a autorizat și emiterea de piese de nichel, cu valoarea nominală de 5, 10 și 20 bani, bătute la monetăria Bruxelles.

În 1906, s-au bătut o serie de monede de aur, cu valorile nominale de 12,5 lei, 20 lei, 25 lei, 50 lei și 100 lei, aniversând cei 40 de ani de domnie a regelui Carol I.

Bancnote 50 bani, 25 bani, 10 bani, Ferdinand 1917
Bancnota de 10 bani a intrat în Guinness World Records (Cartea Recordurilor) drept cea mai mică bancnotă din lume. A fost emisă în 1917, are ștampila Ministerului de Finanțe al României și are dimensiunile 27,5 x 38 mm.[5]

Perioada interbelică și Al Doilea Război Mondial[modificare | modificare sursă]

După Primul Război Mondial, leul românesc intră pe panta inflației datorită distrugerii economiei românești în război și a preschimbării banilor străini (coroane austro-ungare, ruble rusești) din teritoriile nou dobândite precum și a banilor de ocupație emiși de armata germană. Inflația continuă într-un ritm moderat în perioada interbelică și în cea a celui de-Al Doilea Război Mondial.

Intrarea Armatei Roșii pe teritoriul țării, în 1944, aduce cu sine și impunerea către populație a acceptării leului de ocupație rusesc. Obligarea României la plata a uriașe despăgubiri de război duce inflația la rate astronomice în 1946 și, mai ales, în 1947. În 1946 este emisă moneda de 100.000 lei, iar la 25 iunie 1947 este emisă bancnota de 5.000.000 lei, acestea fiind însemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria României.

Al doilea leu[modificare | modificare sursă]

Ultima bancnotă, emisă la 5 decembrie 1947, înainte de instaurarea R.P.R.

În 1947, se face denominarea, la un raport de 1 leu nou la 20.000 lei vechi. Reevaluarea este realizată de regimul comunist fără vreo avertizare prealabilă și fără posibilitatea de a schimba mai mult decât o suma fixă din moneda veche. Acest lucru a fost făcut pentru a nu permite persoanelor din clasa mijlocie și cea de sus să păstreze o mare parte din venituri după naționalizare pentru a le folosi la rezistența împotriva colectivizării și a instalării definitive a comunismului în România. La vremea introducerii paritatea leu-dolar era de 150 de lei pentru 1 dolar.

Galerie de fotografii cu bancnote care au circulat între 1948-1952[modificare | modificare sursă]

1000 lei (1948) - reverse.jpg
Bancnota de 1000 lei din iunie 1948 - revers
20 lei (1950) - front.jpg
Bancnota de 20 lei din iunie 1950 - revers

1000 lei (1948) - front.jpg
Bancnota de 1000 lei din iunie 1948 - avers
20 lei (1950) - reverse.jpg
Bancnota de 20 lei din iunie 1950 - avers

Interesant de menționat că (doar) pe bancnotele de 20 lei din această perioadă este înscris „Ministerul Finanțelor” (în loc de „Banca Națională” sau „Banca R.P.R. - Banca de stat”).

Al treilea leu (ROL)[modificare | modificare sursă]

Perioada comunistă[modificare | modificare sursă]

În 1952 se face reforma monetară, la un raport de 1 leu nou = 20 lei vechi. Spre deosebire de denominarea precedentă, diferite rate de schimb au fost utilizate pentru diferite modalități de schimb (bani lichizi, depozite bancare, datorii etc). Aceste parități variau între 20 și 400 de lei vechi pentru 1 leu nou. Niciun avertisment premergător nu a fost dat nici de data aceasta.

Galerie de fotografii cu bancnote din emisiunea 1952[modificare | modificare sursă]

ROL 1 1952 obverse.jpg
ROL 5 1952 obverse.jpg
ROL 25 1952 obverse.jpg

ROL 1 1952 reverse.jpg
ROL 5 1952 reverse.jpg
ROL 25 1952 reverse.jpg

ROL 3 1952 obverse.jpg
ROL 10 1952 obverse.jpg
ROL 100 1952 obverse.jpg

ROL 3 1952 reverse.jpg
ROL 10 1952 reverse.jpg
ROL 100 1952 reverse.jpg

Toate aceste bancnote au cunoscut două tipuri: cu serie și număr de culoare albastră (tipărite în România) și cu serie și număr de culoare roșie (tipărite în Cehoslovacia).

În 1966 se emit monede și bancnote cu noua denumire a statului: Republica Socialistă România, acestea rămânând în circulație până după Revoluția română din 1989.

Galerie de fotografii cu bancnotele din emisiunea 1966[modificare | modificare sursă]

ROL 1 1966 obverse.jpg
ROL 5 1966 obverse.jpg
ROL 25 1966 obverse.jpg
100 lei foarte vechi (1966).jpg

ROL 1 1966 reverse.jpg
ROL 5 1966 reverse.jpg
ROL 25 1966 reverse.jpg
ROL 100 1966 reverse.jpg

ROL 3 1966 obverse.jpg
ROL 10 1966 obverse.jpg
ROL 50 1966 obverse.jpg

ROL 3 1966 reverse.jpg
ROL 10 1966 reverse.jpg
ROL 50 1966 reverse.jpg

În timpul regimului comunist, s-a renunțat la standardul aurului după ce au fost necesare ajustări drastice pentru a preveni inflația în urma denominărilor. După această decizie, leul și-a pierdut paritatea de schimb cu monedele străine și între 1970 și 1989, rata de schimb a fost stabilită de conducere prin măsuri legislative. Rata de schimb era utilizată de regim pentru a calcula valoarea comerțului către alte state. În România nu se putea găsi valută și nici nu putea fi vândută persoanelor private. Posesia sau vânzarea de valută era o faptă penală care putea fi pedepsită cu până la 10 ani de închisoare. Comerțul extern era considerat parte a altui circuit economic decât cel intern și i se acorda o importanță sporită.

Perioada post-revoluționară[modificare | modificare sursă]

Prima emisiune monetară post-revoluționară este cea a monedei de 10 lei 1990.

Galerie de fotografii cu bancnotele din emisiunea 1991-1994[modificare | modificare sursă]

Bancnotele sunt prezentate în ordinea lansării pe piață.
Au apărut, în ordine, bancnotele de 500 lei (1991 - două emisiuni), 1.000 lei (1991), 5.000 lei (1991), 200 lei (1992), 500 lei (1992 - două filigrane), 1.000 lei (1993), 5.000 lei (1993) și 10.000 lei (1994).
Bancnota de 500 lei are două variante diferite, prima din 1991 și a doua din 1992.
Bancnotele de 1.000 lei și 5.000 lei au două variante asemănătoare, prima din 1991 (fără stemă) și a doua din 1993 (cu stemă).

ROL 500 1991 obverse.jpg
ROL 200 1992 obverse.jpg
ROL 1000 1993 obverse.jpg
ROL 10000 1994 obverse.jpg

ROL 500 1991 reverse.jpg
ROL 200 1992 reverse.jpg
ROL 1000 1993 reverse.jpg
ROL 10000 1994 reverse.jpg

ROL 1000 1991 obverse.jpg
ROL 500 1992 obverse.jpg
ROL 5000 1992 obverse.jpg

ROL 1000 1991 reverse.jpg
ROL 500 1992 reverse.jpg
ROL 5000 1993 reverse.jpg

Galerie de fotografii cu bancnotele din emisiunea 1996-2000[modificare | modificare sursă]

Bancnotele sunt prezentate în ordinea lansării pe piață.
Au apărut, în ordine, bancnotele de 50.000 lei (1996), 1.000 lei (1998), 5.000 lei (1998), 100.000 lei (1998), 10.000 lei (1999) și 50.000 lei (2000).
Bancnota de 50.000 lei a avut două variante asemănătoare (1996 și 2000 - diferă vioara de lângă portretul lui George Enescu, ca element de siguranță).

ROL 50000 1996 obverse.jpg
ROL 5000 1998 obverse.jpg
ROL 10000 1999 obverse.jpg

ROL 50000 1996 reverse.jpg
ROL 5000 1998 reverse.jpg
ROL 10000 1999 reverse.jpg

ROL 1000 1998 obverse.jpg
ROL 100000 1998 obverse.jpg
ROL 50000 2000 obverse.jpg

ROL 1000 1998 reverse.jpg
ROL 100000 1998 reverse.jpg
ROL 50000 2000 reverse.jpg


În 1999 a fost emisă și o bancnotă de 2.000 lei, care a avut un caracter mai degrabă aniversar, fiind lansată cu ocazia eclipsei totale de soare din 11 august 1999, vizibilă de pe o suprafață destul de mare din teritoriul României.
Bancnota a fost realizată pe suport de plastic (polimer), metodă folosită la toate emisiunile din perioada următoare.

Cu ocazia aceluiași eveniment, în 1999 a fost emisă și o monedă de 500 lei „Eclipsa Solară” din Aluminiu-Magneziu (AlMg3), cu diametrul de 25 mm. Această monedă a fost bătută pentru circulație, într-un tiraj de 4.000.000 de exemplare, dar și un tiraj proof[6] de 3000 de bucăți. Cu excepția tehnicii de batere, nu există nicio diferență între cele două tipuri de monede.[7]

Billet roumain 1999.jpg ROL 2000 1999 reverse.jpg 500 lei-1999.jpg

A urmat apoi emisiunea monetară din perioada 2000-2003.

Galerie de fotografii cu monedele și bancnotele din emisiunea 2000-2003[modificare | modificare sursă]


L1ROL.jpg L100.jpg L500.jpg L1000.jpg L5000.jpg

ROL 10000 2000 obverse.jpg
ROL 100000 2001 obverse.jpg
ROL 1000000 2003 obverse.jpg

ROL 10000 2000 reverse.jpg
ROL 100000 2001 reverse.jpg
ROL 1000000 2003 reverse.jpg

ROL 50000 2001 obverse.jpg
ROL 500000 2000 obverse.jpg

ROL 50000 2001 reverse.jpg
ROL 500000 2000 reverse.jpg

Bancnotele de 10.000 lei și 500.000 lei au avut două emisiuni, prima fiind semnată de Emil Iota Ghizari, guvernator interimar al BNR în perioada în care Mugur Isărescu era prim-ministru al României. După revenirea în fruntea BNR a lui Mugur Isărescu, acesta a emis două noi tipuri de bancnote de 10.000 lei și 500.000 lei, identice cu primele, dar cu semnătura sa.

Este de remarcat faptul că bancnota de 1.000.000 de lei a intrat în Cartea Recordurilor - fiind bancnota de plastic cu cea mai mare valoare nominală din lume.[8]

Al patrulea leu (RON) - aflat în circulație în prezent[modificare | modificare sursă]

50 lei noi

Leul românesc nou (codul ISO 4217: RON) este noua unitate monetară a României. La data de 1 iulie 2005, leul românesc a pierdut ultimele 4 zerouri, prin denominare (reevaluare) la rata de 1 leu nou (simbol bancar: RON) pentru 10.000 lei "vechi" (simbol bancar: ROL).

De la 1 iulie 2005 sunt în circulație următoarele bancnote și monede:

  • monede: 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani
  • bancnote: 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei (emisă în 2006), 500 lei

În plus, până la 31 decembrie 2006 au circulat în paralel și vechile însemne monetare, emise în perioada 2000-2003:

  • monede: 100 lei (1 ban); 500 lei (5 bani); 1.000 lei (10 bani); 5.000 lei (50 bani)
  • bancnote: 10.000 lei (1 leu); 50.000 lei (5 lei); 100.000 lei (10 lei); 500.000 lei (50 lei); 1.000.000 lei (100 lei)

Monede[modificare | modificare sursă]

Elemente de sigurață: cantul monedei și modul de realizare al acesteia.

Un leu este divizat în 100 bani și există patru denominații diferite:

Descrierea banilor
Denominație Diametru Grosime Masă Compoziție Margine
1 ban | 0,01 lei
16,75 mm
1 mm
2,4 g
Oțel cu înveliș de alamă Zimțată
5 bani | 0,05 lei
18,25 mm
1,5 mm
2,78 g
Oțel cu un înveliș de cupru Zimțată
10 bani | 0,10 lei
20,5 mm
1,9 mm
4 g
Oțel cu înveliș de nichel Zimțată
50 bani | 0,50 lei
23,75 mm
2 mm
6,1 g
Aliaj cupru-zinc cu nichel Netedă
Avers
0,01 0,05 0,10 0,50
1 ban 2005 obverse.jpg
5 bani 2005 obverse.jpg
10 bani 2005 obverse.jpg
50 bani 2005 obverse.jpg
Revers
0,01 0,05 0,10 0,50
1 ban 2005 reverse.jpg
5 bani 2005 reverse.jpg
10 bani 2005 reverse.jpg
50 bani 2005 reverse.JPG
50 bani „Aurel Vlaicu”, 2010

La 25 octombrie 2010, Banca Națională a României a pus în circulație moneda cu valoare nominală de 50 bani "Aurel Vlaicu" din alamă, dedicată aniversării a 100 de ani de la primul zbor românesc efectuat de Aurel Vlaicu, cu un aparat de construcție proprie. Aversul prezintă, de sus în jos, următoarele elemente: anul emisiunii „2010”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României și inscripția în arc de cerc „ROMANIA”; pe un fundal cu linii orizontale, este reluată, la dimensiuni mai mari, valoarea nominală a monedei „50”. Reversul prezintă, în stânga, pe un fundal cu linii verticale, inscripția în arc de cerc „AURELVLAICU” și anul „1910”, când a avut loc primul zbor efectuat de Aurel Vlaicu, cu un aparatde construcție proprie, iar în dreapta, portretul acestuia; în partea de jos, aeroplanul „Vlaicu I” și anii între care a trăit Aurel Vlaicu „1882” și „1913”. Are aceleași caracteristici tehnice cu monedele aflate în circulație la cupiura de 50 bani și va circula în paralel cu monedele de 50 bani, emisiunea 2005. A fost scoasă într-un milion de exemplare. Separat, a fost emisă și o monedă pentru colecționari, tot din metal comun (alamă), cu valoarea nominală de 50 de bani, de calitate „proof”[6], într-un tiraj de 5.000 de exemplare, elementele grafice fiind asemănătoare cu cele aflate pe moneda emisă pentru circulația obișnuită.[9][10][11][12]

50 bani „Mircea cel Bătrân” 2011

La 12 septembrie 2011, Banca Națională a României a pus în circulație moneda cu valoare nominală de 50 bani "Mircea cel Bătrân", din alamă, dedicată aniversării a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Bătrân. Are pe avers, suprapus parțial peste un cerc hașurat, un grupaj de elemente: inscripțiile „ROMANIA“ și „50“, un fragment din imaginea mănăstirii Cozia, anul de emisiune „2011“, valoarea nominală a monedei „50 BANI“ și stema României, iar pe revers portretul domnitorului Mircea cel Bătrân într-un medalion oval și inscripția în arc de cerc „MIRCEA CEL BATRAN 1386-1418” pe un fundal care sugerează un ornament mural de pe biserica mănăstirii Cozia. Are aceleași caracteristici tehnice cu monedele aflate în circulație la cupiura de 50 bani și va circula în paralel cu monedele de 50 bani, emisiunea 2005 și emisiunea 2010. Simultan, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din aur, de calitate „proof”[6], pentru colecționare, cu valoare nominală de 200 lei, dedicată aniversării a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Bătrân.[13]

50 bani, „Neagoe Basarab” (avers) 2012
50 bani, „Neagoe Basarab” (revers) 2012

La 25 iunie 2012, Banca Națională a României pune în circulație o monedă cu valoarea nominală de 50 de bani, cu ocazia împlinirii a „500 de ani de la urcarea pe tronul Țării Românești a Sfântului Voievod Neagoe Basarab și de la începerea construirii bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș”. Moneda este din metal comun (alamă: Cu80%, Zn15%, Ni5%) și este emisă într-un tiraj de 1.000.000 de exemplare. Pe avers, este gravată valoarea nominală „50 BANI”, stema României, inscripția, în arc de cerc, „ROMANIA”, precum și milesimul (anul emisiunii) „2012”. Pe fundal se află gravată reprezentată biserica Mănăstirii Curtea de Argeș, în secțiune. Pe revers, este gravat portretul lui Neagoe Basarab, o imagine a bisericii mănăstirii Curtea de Argeș, anul „1512”, precum și inscripțiile „BISERICA MANASTIRII CURTEA DE ARGES” și „NEAGOE BASARAB”. Tăietura este netedă, având inscripția „ROMANIA” (de două ori) și cu steluță între cele două cuvinte. Moneda are toate celelalte caracteristici întâlnite la moneda cu valoare nominală de 50 de bani, edițiile 2005 și următoarele. Odată cu moneda cu valoare nominală de 50 de bani, este emisă și o monedă de aur, având titlul de 900‰, de calitate „proof”[6], cu valoarea nominală de 100 de lei, având greutatea de 6,452g, diametrul de 21 mm. Această monedă din aur este emisă într-un tiraj de 250 de exemplare.[14][15]

La 28 aprilie 2014, la 650 de ani de la urcarea pe tron a voievodului Vladislav I Vlaicu, Banca Națională a României a emis o monedă de circulație, de alamă, având valoarea nominală de 50 de bani, într-un tiraj de 1.000.000 de exemplare. Diametrul monedei este de 23,75 mm, greutatea de 6,1 g. Cantul monedei este inscripționat cu textul ROMANIA de două ori, cu steluță între cele două cuvinte.[16]

Bancnote[modificare | modificare sursă]

Elementele de siguranță ale bancnotelor sunt: banda iridiscentă, firul de siguranță, filigranul, fereastra transparentă, imprimarea în relief, microperforațiile (de la 50 de lei în sus).

Desenele de pe bancnotele leului nou (neproporțional)
Față (recto) Valoare Spate (verso) Descriere
1 leu. Romania, 2005 a.jpg
1 leu
1 leu. Romania, 2005 b.jpg Dimensiune: 120 × 62 mm, identică cu cea a bancnotei de 5  €. Culoare predominantă: verde.
Pe față se află portretul istoricului Nicolae Iorga, iar pe verso Mănăstirea Curtea de Argeș precum și stema Țării Românești.

5 lei. Romania, 2005 a.jpg
5 lei
5 lei. Romania, 2005 b.jpg Dimensiune: 127 × 67 mm, identică cu cea a bancnotei de 10 €. Culoare predominantă: violet.
Pe față se află portretul compozitorului George Enescu, iar pe verso Ateneul Român precum și un pian și un fragment de partitură muzicală.

10 lei. Romania, 2008 a.jpg
10 lei
10 lei. Romania, 2008 b.jpg Dimensiune: 133 × 72 mm, identică cu cea a bancnotei de 20 €. Culoare predominantă: roșu.
Pe față se află portretul pictorului Nicolae Grigorescu, iar pe verso o culă oltenească și un fragment dintr-o pictură de-a sa.

50 lei. Romania, 2005 a.jpg
50 lei
50 lei. Romania, 2005 b.jpg Dimensiune: 140 × 77 mm, identică cu cea a bancnotei de 50 €. Culoare predominantă: galben.
Pe față se află portretul aviatorului și inventatorului Aurel Vlaicu, iar pe verso unul din prototipurile sale de avion și un cap de vultur.

100 lei. Romania, 2005 a.jpg
100 lei
100 lei. Romania, 2005 b.jpg Dimensiune: 147 × 82 mm, identică cu cea a bancnotei de 100 €. Culoare predominantă: albastru.
Pe față se află portretul scriitorului Ion Luca Caragiale, iar pe verso o statuie a sa și vechea clădire a Teatru Național din București.

200 lei. Romania, 2006 a.jpg
200 lei
200 lei. Romania, 2006 b.jpg Dimensiune: 150 × 82 mm. Culoare predominantă: portocaliu.
Pe față se află portretul scriitorului și filosofului Lucian Blaga, iar pe verso Gânditorul de la Hamangia și o veche moară de apă.

500 lei. Romania, 2005 a.jpg
500 lei
500 lei. Romania, 2005 b.jpg Dimensiune: 153 × 82 mm, identică cu cea a bancnotei de 200 €. Culoare predominantă: gri.
Pe față se află portretul poetului Mihai Eminescu, iar pe verso o pagină din ziarul „Timpul”, un tei, și clădirea Bibliotecii Centrale Universitare din Iași

Pentru bancnota de 10 lei au fost două emisiuni diferite (2005 și 2008), având nuanțe diferite de culoare.

Alte state care folosesc unități monetare numite „leu”[modificare | modificare sursă]

Cursuri de schimb valutar RON
Yahoo! Finance  →  AUD CAD CHF EUR GBP HKD JPY USD
XE.com  →  AUD CAD CHF EUR GBP HKD JPY USD
OANDA.com  →  AUD CAD CHF EUR GBP HKD JPY USD

Agregatul M0[modificare | modificare sursă]

Numerar în circulație, agregatul M0. Se poate observa cum BNR creează lei, crescând prețurile în general în economie.

Agregatul monetar 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
M0 Milioane lei 5.765 7.629 11.564 14.670 23.058 26.960 25.617 28.253 32.357 31.877
% față de anul anterior 32% 52% 27% 57% 17% -5% 10% 15%
% față de anul 2000

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Leu românesc