Banca Națională a României

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pagina „BNR” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți BNR (dezambiguizare)
Banca Națională a României
Banca Nationala a Romaniei.jpg
Corpul nou al sediului Băncii Naționale, București
Înființată aprilie 1880
Sediu București
Guvernator Mugur Isărescu
Rezerve 30 681 milioane € (31 mai 2014)[1]
Pagină web http://www.bnr.ro/

Banca Națională a României (BNR), este banca centrală a României, o instituție publică independentă, singura autorizată și responsabilă de emiterea bancnotelor și monedelor valabile pe teritoriul României.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Banca Națională a României (BNR) este banca centrală a României, având personalitate juridică. Aceasta este o instituție publică independentă, cu sediul central în municipiul București și poate avea sucursale și agenții atât în municipiul București, cât și în alte localități din țară. Banca Națională a fost înființată în anul 1880 cu un capital inițial de 30 milioane lei (din care 10 milioane capital de stat, iar restul de 20 milioane fiind capital privat cu precădere al familiei Brătianu). BNR este a 13-a bancă centrală înființată în lume, fiind înființată înaintea băncii centrale a Japoniei sau a sistemului Rezervei Federale din SUA.[2] Prima bancnotă emisă de BNR a fost cea de 1000 lei, care a circulat până în anul 1933. Până în 1948, instituția a fost una privată, controlată cu mână de fier de către acționarii care, nu o dată, au sfidat guvernul propriului partid, PNL[3].

Vechea clădire[modificare | modificare sursă]

Palatul Băncii Naționale, clădirea veche a Băncii Națională a României, a fost realizat de Albert Galleron împreună cu Cassien Bernard, amândoi foști elevi ai lui Charles Garnier, realizatorul celebrei Opéra Garnier, cunoscută și ca Opera din Paris.

Atribuții[modificare | modificare sursă]

Sigla BNR

Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

Principalele atribuții ale BNR sunt:

  • elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;
  • autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare;
  • emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
  • stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
  • administrarea rezervelor internaționale ale României.

Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

În îndeplinirea atribuțiilor, BNR și membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la orice altă instituție sau autoritate.

În cadrul politicii monetare pe care o promovează, BNR utilizează proceduri și instrumente specifice pentru operațiuni de piață monetară și de creditare a instituțiilor de credit, precum și mecanismul rezervelor minime obligatorii. Se interzice BNR achiziționarea de pe piața primară a creanțelor asupra statului, autorităților publice centrale și locale, regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și altor societăți cu capital majoritar de stat. BNR poate efectua pe piața secundară operațiuni reversibile, cumpărări/vânzări directe sau poate lua în gaj, pentru acordarea de credite colateralizate, creanțe asupra sau titluri ale statului, autorităților publice centrale și locale, regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și altor societăți cu capital majoritar de stat, instituțiilor de credit sau altor persoane juridice, poate efectua swap-uri valutare, emite certificate de depozit și atrage depozite de la instituții de credit, în condițiile pe care le consideră necesare pentru a realiza obiectivele politicii monetare.

Vechiul sediu al Băncii Naţionale

De asemenea, se interzice Băncii Naționale a României creditarea pe descoperit de cont sau orice alt tip de creditare a statului, autorităților publice centrale și locale, regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și altor societăți cu capital majoritar de stat.

Banca Națională a României este unica instituție autorizată să emită însemne monetare, sub formă de bancnote și monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României. Moneda națională este Leu românesc, iar subdiviziunea acestuia, banul.

În cadrul politicii sale monetare și de curs de schimb, Banca Națională a României poate acorda instituțiilor de credit credite pe termene ce nu pot depăși 90 de zile, garantate cu, dar fără a se limita la:

  • titluri de stat provenite din emisiuni publice, prin remiterea lor în portofoliul Băncii Naționale a României, sau
  • depozite constituite la Banca Națională a României sau la alte persoane juridice agreate de Banca Națională a României.

BNR stabilește condițiile si costurile de creditare, deschide și operează conturi ale instituțiilor de credit, ale Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare și ale altor entități, rezidente și nerezidente, stabilite prin reglementări ale Băncii Naționale a României.

Situațiile financiare ale BNR sunt întocmite conform principiilor și regulilor contabile prevăzute de standardele internaționale de contabilitate, aplicabile băncilor centrale, recunoscute de Banca Centrală Europeană și trebuie să cuprindă: bilanțul, contul de profit și pierdere și notele explicative. Acestea sunt supuse auditării de către auditori financiari, persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor Financiari din România, selectați de către consiliul de administrație, pe bază de licitație.

Banca Națională a României este autorizată să colecteze date și informații statistice primare care sunt necesare pentru aducerea la îndeplinire a atribuțiilor sale legale, asigurând măsuri de protecție a datelor care se referă la subiecți individuali - persoane juridice sau fizice - date obținute direct sau indirect, din surse administrative sau din alte surse.

Membrii consiliului de administrație și salariații Băncii Naționale a României sunt obligați să păstreze secretul profesional asupra oricărei informații nedestinate publicării, de care au luat cunoștință în cursul exercitării funcțiilor lor, și nu vor folosi aceste informații pentru obținerea de avantaje personale, orice abatere fiind sancționată conform legii. Aceștia sunt obligați să păstreze secretul profesional și după încetarea activității în cadrul băncii, orice încălcare fiind sancționată în condițiile legii.

Conducerea[modificare | modificare sursă]

Conform Legii nr.312/2004, conducerea BNR este asigurată de un Consiliu de administrație, compus din nouă membri, aleși de Parlamentul României pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Dintre cei 9 membri, 4 aparțin direct structurii executive permanente a BNR: Guvernatorul și cei trei Viceguvernatori (dintre care unul este Prim-viceguvernator), ceilalți 5 membri nefiind salariați ai BNR.

Membrii Consiliului de administrație al BNR, cu nominalizarea conducerii executive, sunt numiți de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Potrivit legii, membrii Consiliului de administrație nu pot fi parlamentari sau membri ai unui partid politic și nu pot face parte din autoritatea judecătorească sau din administrația publică.

În cazul decompletării Consiliului de administrație, completarea locurilor vacante se face pe funcția respectivă pe întreaga durată a mandatului. Revocarea din funcție a oricărui membru al consiliului de administrație se face de către Parlament, dacă acesta încetează să îndeplinească condițiile necesare pentru exercitarea atribuțiilor sale sau dacă se face vinovat de abateri grave.

Actualul guvernator al BNR este Mugur Isărescu.

Membrii Consiliului de Administrație al BNR, numit prin Hotărârea nr. 35 din 8 octombrie 2009, sunt următorii:

Rezultate financiare[modificare | modificare sursă]

Active:

  • 2007: 103,8 miliarde lei (28,7 miliarde euro)[4]
  • 2006: 93,8 miliarde lei (27,7 miliarde euro)[4]

Rezerve[modificare | modificare sursă]

Rezervele valutare
  • 31 decembrie 2009: 38.303 milioane Euro[5]
  • 31 decembrie 2008: 38.737 milioane euro[5]
Rezerva de aur
  • 31 decembrie 2009: 103,7 tone, cu o valoare de 2.556 de milioane euro[5]
  • 31 decembrie 2008: 103,7 tone[5]

Organizare[modificare | modificare sursă]

Centrala Riscurilor Bancare este un departament al BNR, care monitorizează împrumuturile de la bănci de peste 20.000 RON[6].

BNR se ocupă și cu menținerea Registrului Special al Băncii Naționale a României în care sunt înscrise instituțiile financiare nebancare din România.

Sucursale[modificare | modificare sursă]

Sediul BNR Timişoara

Banca Națională are 19 sucursale si agentii, clasificate în trei tipuri, în funcție de gradul de importanță pe care îl prezintă. Sucursala regionala din str. Lipscani, vechiul sediu, este de tip special. Urmează 3 sucursale regionale: Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Agentiile sunt: Arad, Bacău, Baia Mare, Brașov, Buzău, Constanța, Craiova, Galați, Oradea, Pitești, Ploiești, Sibiu, Suceava, Târgu Jiu și Târgu Mureș.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Banca Națională a României, Rezervele internaționale – aprilie 2014
  2. ^ Isărescu: BNR este a 13-a bancă centrală înființată în lume, eu prefer să spun că este a 16-a pentru că 13 poartă ghinion, 8 iunie 2012, Loredana Voiculescu, Ziarul financiar, accesat la 20 mai 2013
  3. ^ BNR, vazuta din profil, 20 iun 2008, Emanuel Bădescu, Ziarul de Duminică, accesat la 13 decembrie 2011
  4. ^ a b BNR a trecut pe profit in 2007, 3 Iulie 2008, wall-stret.ro, accesat la 9 august 2010
  5. ^ a b c d BNR, mai săracă, 04 Ianuarie 2010, evz.ro, accesat la 4 ianuarie 2010
  6. ^ CRB va incepe sa monitorizeze si debitorii IFN-urilor din Registrul Special al BNR

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Istoricul Băncei naționale a României, I. D. Clinceanu, Editura Cartea românească, 1924
  • Istoricul Băncii Naționale a României: 1880-1924, Victor Slăvescu, Editura Cultura Națională, 1925

Legături externe[modificare | modificare sursă]