Africa de Sud
| Republica Africa de Sud | ||||||
| Republic of South Africa (engleză) Republiek van Suid-Afrika (afrikaans) Riphabliki yase Ningizimu Afrika (zulu) |
||||||
|
||||||
| Deviză: Ike e: ixarra iike(/Xam: Popoare diverse se unesc) | ||||||
Imn: Imnul național al Africii de Sud
 |
||||||
.svg) |
||||||
| Capitală | Cape Town (legislativă) Pretoria (administrativă) Bloemfontein (judiciară) |
|||||
| Cel mai mare oraș | Johannesburg[1] | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Limbi oficiale | afrikaans, engleză, zulu, xhosa, swazi, ndebele, sotho de sud, sotho de nord, tsonga, tswana, venda | |||||
| Sistem politic | ||||||
| - | Președinte | Jacob Zuma | ||||
| - | Vicepreședinte | Kgalema Motlanthe | ||||
| Independență | ||||||
| - | față de Marea Britanie declarată 31 mai 1910 proclamată republică pe 31 mai 1961 |
|||||
| Suprafață | ||||||
| - | Total | 1,219,912 km² km² (locul Locul 24) | ||||
| - | Apă (%) | neglijabil | ||||
| Populație | ||||||
| - | Estimare | 49.320.000[2] (locul Locul 26) | ||||
| - | Densitate | 36 loc/km² | ||||
| PIB (PPC) | estimări | |||||
| - | Total | $491.4 mil | ||||
| - | Pe cap de locuitor | $11.100 | ||||
| Gini (2000) | 2nd (high) | |||||
| Monedă | Rand (R) | |||||
| Prefix telefonic | +27 | |||||
| Domeniu Internet |
.za | |||||
| Fus orar | UTC + 2 | |||||
modifică  |
||||||
Africa de Sud este o țară așezată la extremitatea sudică a continentului Africa, aceasta are 2798[3][4] de kilometri de coastă la Oceanul Atlantic și Oceanul Indian.[5]La nord se învecinează cu Namibia, Botswana și Zimbabwe, la est cu Mozambic și Swaziland, în timp ce Lesotho este o țară independentă complet înconjurată de Africa de Sud.[6]
Oamenii moderni locuiesc pe teritoriul Africii de Sud de mai bine de 100.000 de ani. La data sosirii primilor europeni, populația indigenă reflecta valurile de popoare migratoare sosite din diferite părți ale Africii, noii veniți devenind majoritari. Cele mai importante comunități erau xhosa și zulu.
În 1652, la 154 de la descoperirea Capului Bunei Speranțe de către Bartolomeu Diaz, Compania Indiilor Olandeze de Est a înființat un punct de reaprovizionare pe locul a cea ce urma să devină Cape Town.[7] Cape Town a devenit o colonie britanică în 1806. Colonizarea europeană a luat avânt în anii 1820, când buri (la origine:olandezi, francezi, germani) și britanicii au colonizat nord-estul țării. La această dată, au apărut conflicte pentru teritoriu între coloniști și xhosa și zulu.
Descoperirea diamantelor și, mai târziu, a aurului a declanșat conflictul cunoscut sub numele de război anglo-bur, buri și britanici au luptat pentru controlul minereurilor din Africa de Sud. Deși burii au fost învinși, britanicii au acordat o autonomie limitată Africii de Sud în 1910 când a devenit dominion al coroanei. De-a lungul anilor, burii și britanici au instituit segregația rasială, aceasta a fost în cea mai mare parte informală, deși existau unele legi care au fost adoptate pentru a controla circulația populației negre. În republicile burilor,[8] începând cu Convenția de la Pretoria (capitolul XXVI), [9] și, mai apoi, datorită guvernului Africii de Sud, sistemul s-a transformat în segregare instituționalizată, cunoscută mai târziu sub nmele de apartheid, aceste legi au stabilit trei clase de stratificare rasială. Africa de Sud a obținut independența politică în 1961, când a fost declarată republică. Guvernul a legiferat continuarea apartheid-ului, în ciuda opoziției atât din țară, cât și din afara acesteia. În 1990, guvernul din sudafrican a început negocierile care au condus la dezmembrarea legilor discriminatorii și la alegeri democratice, în 1994. Țara a revenit apoi în Commonwealth of Nations.
Africa de Sud este cunoscută pentru diversitatea sa de culturi, limbi și credințele religioase. Unsprezece limbi oficiale sunt recunoscute în Constituția Africii de Sud. [5] Limba engleză este limba cea mai folosită în sferele comerciale, oficiale și publice; cu toate acestea, este pe locul cinci între limbile materne.[5]Populația Africii de Sud este de o mare diversitate etnică, cu cele mai mari comunități de albi, indieni și mulatri de pe continentul african. Cu toate că 79,5% din populația Africii de Sud este neagră, [2] aceasta este alcătuită dintr-o mare varietate de grupuri etnice care vorbesc diferite limbi bantu, dintre acestea nouă au statut oficial. [5]Un sfert din populație este în șomaj [10] și trăiește cu mai puțin de 1,25 $ pe zi. [11]
Cuprins |
[modificare] Istoria
[modificare] Înainte de sosirea europenilor
Înainte de colonizarea europeană, teritoriul Africii de Sud a fost populat de triburi de boșimani, de hotentoți, iar apoi de populația bantu.
[modificare] Colonizarea olandeză
Colonizarea a fost începută de olandezi; la data de 6 aprilie 1652 s-a întemeiat Colonia Capului, când olandezul Jan van Riebeeck, în numele Companiei Olandeze a Indiilor de Est (olandeză :Vereenigde Oostindische Compagnie, COV), a înființat un port de reaprovizionare pentru corăbiile companiei. Pe parcursul secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea a crescut constant numărul de coloniști și aceștia și-au extins controlul în zona Capului. Datorită extinderii ariei controlate de europeni, s-a ajuns la confruntări cu populațiile indigene, în special xhosa.
[modificare] Secolul XIX
Regatul Marii Britanii a preluat controlul asupra zonei Capului Bunei Speranțe în 1795, folosindu-se de Revoluția franceză ca pretext. Având în vedere interesele sale strategice din Australia și India, Marea Britanie a dorit să folosească Cape Town ca un port intermediar pentru lungile călătorii ale comercianților săi. Britanicii au cedat Cape Town Țărilor de Jos în 1803, dar după aceea Compania Olandeză a Indiilor de Est a dat faliment, a dispărut în cele din urmă și influența comercianților din Țările de Jos. Prin războaie împotriva cafrilor, purtate în secolele 18-19 de buri și de englezi, aceștia și-au lărgit considerabil posesiunile. În deceniul 4 al secolului 19, burii întemeiază republica Natal (proclamată colonie engleză în 1843), iar din deceniul 6 al secolului 19 republicile Transvaal și Orange, ocupate de Anglia în urma războiului anglo-bur (1899-1902).
[modificare] Secolul XX
În 1910, se creează Uniunea Sud-Africană, ca dominion britanic, prin unirea Coloniei Capului, republicilor Orange, Natal și Transvaal, care participă la primul război mondial de partea Angliei, iar la al doilea război mondial de partea Aliaților. În 1949, guvernul Uniunii Sud-Africane a anexat Africa de Sud-Vest, pe care o administrase până atunci sub un mandat instituit de Liga Națiunilor și, mai târziu, de O.N.U. În anii postbelici, autoritățile sud-africane au înăsprit regimul de asuprire rasială, legiferând apartheid-ul. La 31 mai 1961, Uniunea Sud-Africană s-a proclamat republică sub denumirea actuală și s-a retras din Commonwealth. Ca urmare a politicii de apartheid și a ignorării rezoluțiilor O.N.U., Adunarea Generală a hotărât în noiembrie 1974 să suspende participarea delegației autorităților sud-africane la lucrările sale. Izolarea Republicii Africa de Sud s-a accentuat după destrămarea sistemului colonial portughez (1975) și a proclamării independenței Republicii Zimbabwe (1980). Guvernul de la Pretoria a lansat atacuri împotriva republicilor Zimbabwe, Botswana și Zambia (1986), pe care le-a acuzat că sprijină mișcarea SWAPO (Angola) și Congresul Național African. Amploarea mișcărilor de protest ale populației de culoare a determinat introducerea stării de urgență pe întreg teritoriul (12 iunie 1986). Sprijinul larg acordat de opinia publică internațională luptei împotriva apartheid-ului a constrâns guvernul să facă un șir de concesii, între care eliberarea din închisoare a lui Nelson Mandela, lider al Congresului Național African. În 1991, s-a adoptat o legislație prin care apartheid-ul a fost abandonat.
[modificare] Geografie
[modificare] Relieful
Relieful Africii De Sud se împarte în douǎ zone. Prima este formatǎ din podișuri predominante în roci bazaltice, cu altitudini medii de 550-1000 m. Cel mai extins dintre acestea este Podișul Veld (alcǎtuit din High Veld în est, cu altitudini medii de 1500-2000 m și Middle Veld în vest, cu altitudini medii de 500-700). A doua regiune a reliefului este formatǎ dintr-o unitate montanǎ alcǎtuitǎ din sistemul muntos Great Escarpment, care mǎrginește podișurile spre litoral. El se terminǎ cu Munții Scorpiei (Drakensberg) în est; cele mai însemnate sunt vf. Njesuthi cu 3408 m, și vf. Cathin Peak - cel mai înalt vârf montan - cu 3657 m. În partea de nord a Munților Scorpiei se află canionul râului Blyde, extrem de spectaculos, al treilea ca mărime pe glob. La nord de fluviul Orange este un sector al deșertului Kalahari - cu câmpiile lui de dune și cu vegetația sǎracǎ - cu altitudini medii de 900-1100 m. În vestul țării se aflǎ o parte din sudul deșertului Namib. Dupǎ el se întinde de-a lungul coastei (60 km) o câmpie litoralǎ. Malurile - de la granița cu Mozambic din est, până la fluviul Orange din vest - sunt în majoritate înalte, stâncoase și abrupte, presărate din când în când cu golfuri (Sf. Elena) și cu peninsule (Capul Bunei Speranțe, Capul Acelor).
[modificare] Clima
Clima în interior este caldă și umedă vara, dar secetoasă și blândă iarna. Precipitațiile scad spre vest, iar podișul este semiarid în mare parte din West Cape. De-a lungul coastei de vest se întinde zona foarte secetoasă a deșertului Namib. În zona Cape Town verile sunt calde și secetoase, iar iernile calde și umede. Deși situată, în cea mai mare parte, în zona climei tropicale, clima Africii de Sud diferă mult de cea a Saharei. Deșertul propriu-zis nu se întâlnește decât pe o fâșie îngustă în lungul Oceanului Atlantic (Namib), adăpostită de podișuri înalte. Umiditatea crește spre est si nord-est, datorită caracterului musonic pe care îl îmbrăcă alizeul de sud-est, ce bate în timpul verii australe dinspre Oceanul Indian. Regiunea Cap are un climat mediteranean, cu ploi de iarnă.
[modificare] Hidrografie
Rețeaua hidrografică este slab dezvoltată și are o scurgere periodică, cu excepția râurilor care drenează regiunile estice și Cap. Cel mai important este fluviul Orange (1860 Km), cu afluentul Vaal (1128 Km).
[modificare] Vegetație
Vegetația tipică este reprezentată prin plante xerofile, de deșert si semideșert. Savanele se prelungesc din podișurile estice, unde au ierburi înalte (veld) spre interiorul țării, unde se transformă în stepe cu ierburi rare și tufișuri. În vest apar fâșii de vegetație dispuse aproape paralel cu țărmul: deșert (Namib), stepe și asociații de plante suculente (aloe). Regiunea Cap are o vegetație mediteraneană bogată, cu numeroși arbuști veșnic verzi.
[modificare] Economia
[modificare] Industria
Mineritul și industria manufacturieră sunt importante. Principalele produse sunt cele alimentare, băuturile, hârtia, produsele chimice și îngrășămintele. Fier și oțel se produc la Pretoria și Newcastle. Finanțele, asigurările și turismul sunt de asemenea importante.
Africa de Sud ocupă primul loc în lume ca producție de aur. Minele din Johannesburg furnizează 30% din totalul mondial.
- Produse importate: piese de mașini, autovehicule, produse textile, produse chimice, produse alimentare.
- Produse de export: aur, diamante, metale, produse chimice, fructe, lână.
- Produsul intern brut: 124.200.000.000 USD
[modificare] Populația
Africa de Sud are între statele africane cea mai numeroasă populație indiană și populație albă de origine europeană. Țara a devenit patria unor popoare numeroase din Africa, Asia și Europa (buri) care provin, in mare parte, din Marea Britanie si Olanda.
Populația de culoare provenită din alte regiuni sunt numiți „Khoisan” fiind urmașii sclavilor care au fost aduși majoritatea din coloniile olandeze din India de est.
Acest stat african are o structură socială complexă, fiind compusă până în anul 1991 din patru clase sociale mai importante, (albi, negri africani, de altă culoare și asiatici) se pot simți și în prezent urmele politicii de discriminare rasistă (de Apartheid prin separarea raselor) din trecut.[necesită citare]
Procentul cel mai mare din numărul populației îl reprezintă populația neagră africană ( 79,5 %) compusă din Zulu, Xhosa, Basotho, Venda, Tswana, Tsonga, Swazi și Ndebele, procentul populației de culoare albă reprezintă 9,2 % care sunt europeni veniți prin secolul XVII, populația numită de culoare (8,9 %) sunt de proveniență africană foarte diferită care au fost aduși ca sclavi. Populația de origine asiatică (2.5 %), mai ales indiană au fost aduși pe plantațiile de trestie de zahăr din Natal pe la mijlocul secolului XIX, ei trăiesc mai ales în provincia KwaZulu-Natal.
73,52% din numărul populației sunt de religie creștină (catolici, protestanți sau anglicani). Cei care practică religii tradițional-etnice indigene sunt în număr de peste 6 milioane(aprox.15%). Musulmanii reprezintă 1,45% din numărul populației, Hindușii 1,25%, adepții Credintei Bahá'í 0,5%, Evreii 0,17%, Budiștii si cei care urmează una din religiile tradiționale chinezești reprezintă la un loc 0,03 din totalul populației, iar 3,2 milioane(aprox. 8,08%) se declară nereligioși.
[modificare] Provincii
La momentul actual în Africa de Sud sunt 9 provincii.
| Provincie | Capitala | Cel mai mare oraș | Suprafața (km²)[12] | Populație (2011)[13] |
|---|---|---|---|---|
| Eastern Cape | Bhisho | Port Elizabeth | 168,966 | 6,829,958 |
| Free State | Bloemfontein | Bloemfontein | 129,825 | 2,759,644 |
| Gauteng | Johannesburg | Johannesburg | 18,178 | 11,328,203 |
| KwaZulu-Natal | Pietermaritzburg | Durban | 94,361 | 10,819,130 |
| Limpopo | Polokwane | Polokwane | 125,754 | 5,554,657 |
| Mpumalanga | Nelspruit | Nelspruit | 76,495 | 3,657,181 |
| North West | Mafikeng | Rustenburg | 104,882 | 3,253,390 |
| Northern Cape | Kimberley | Kimberley | 372,889 | 1,096,731 |
| Western Cape | Cape Town | Cape Town | 129,462 | 5,287,863 |
Provinciile sunt la rândul lor, împărțite în 52 de cartiere: 8 metropolitane și 44 de municipii raionale. Municipalitățile raionului sunt în continuare împărțite în 226 municipalități locale. Municipalitățile metropolitane, care reglementează cele mai mari aglomerări urbane, exercita funcțiile atât raionale cât și locale.
[modificare] Patrimoniul mondial UNESCO
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Africa de Sud:
- Parcul natural din zona umedă Sainte-Lucie (1999)
- Robben Island (1999)
- Siturile fosilifere cu hominizi de la Sterkfontein, Swartkrank, Kromdraai și din împrejurimile acestora (1999, 2005)
- Parcul natural Drakensberg (Qathlamba) (2000)
- Peisajul cultural din Mapungubwe (2003)
- Arealul protejat din regiunea Cap Floral (2004)
- Domul Vredefort (2005)
- Peisajul cultural și botanic de la Richtersveld (2007)
[modificare] Vezi și
http://afrikkaans.blogspot.com Comunitatea Romana din Africa de Sud
 |
Portal Africa de Sud |
[modificare] Referințe
Portalul Comunitatii Romane din Africa de Sud http://afrikkaans.blogspot.com
- ^ Principal Agglomerations of the World de la www.citypopulation.de
- ^ a b Statistics South Africa (2009) (.html). Mid-year population estimates. 2009. Stats SA. http://www.statssa.gov.za/PublicationsHTML/P03022009/html/P03022009.html. Accesat la 2009-01-09.
- ^ „South African Maritime Safety Authority”. South African Maritime Safety Authority. http://www.samsa.org.za/. Accesat la 2008-06-16.
- ^ „Coastline”. The World Factbook. CIA. https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2060.html. Accesat la 2008-06-16.
- ^ a b c d „South Africa Fast Facts”. SouthAfrica.info. April 2007. http://www.southafrica.info/about/facts.htm. Accesat la 2008-06-14.
- ^ „Encyclopædia Britannica Online”. Encyclopædia Britannica, Inc.. http://www.britannica.com/eb/article-9113829/LESOTHO.
- ^ „African History Timeline”. West Chester University of Pennsylvania. http://courses.wcupa.edu/jones/his311/timeline/t-19saf.htm.
- ^ Great Britain. Colonial Office; Transvaal (Colony). Governor (1901-1905: Milner) (January 1902). Papers relating to legislation affecting natives in the Transvaal. His Majesty's Stationery Office. http://www.archive.org/details/transvaalpapersr00grea.
- ^ De Villiers, John Abraham Jacob (1896). The Transvaal. London: Chatto & Windus. pp. 30 (n46). http://www.archive.org/details/transvaal00devi. Accesat la 2009-07-30
- ^ South Africa’s Unemployment Rate Increases to 23.5%
- ^ „HDI”. UNDP. http://hdr.undp.org/en/media/HDI_2008_EN_Tables.pdf.
- ^ Stats in Brief, 2010. Pretoria: Statistics South Africa. 2010. p. 3. ISBN 978-0-621-39563-1. http://www.statssa.gov.za/publications/StatsInBrief/StatsInBrief2010.pdf
- ^ (2011) Mid-year population estimates, 2011. Statistics South Africa. (raport).
[modificare] Legături externe
Definiții din Wikționar
Manuale de la Wikimanuale
Citate de la Wikicitat
Texte sursă de la Wikisursă
Imagini și media de la Commons
Știri de la Wikiștiri
- Atlasul Wikimedia pentru Africa de Sud
- Government of South Africa
- Chief of State and Cabinet Members
- South Africa la The World Factbook
- South Africa from UCB Libraries GovPubs
- Legături externe pe tema Africa de Sud
- SouthAfrica.info
- Stunning South Africa - slideshow by Life magazine
|
|||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||
.svg)
|
|||||
