Scoția

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Scoția
Scotland
Alba
Drapelul Scoției Stema Scoției
Drapel Stemă
DevizăNemo me impune lacessit
(latină: Nimeni nu mă rănește fără a scăpa nepedepsit)
ImnMai multe imnuri neoficiale3
Amplasarea Scoției
Scoția în componența Marii Britanii și a Uniunii Europene
Capitală Edinburgh
55°57′N 3°10′V / 55.950°N 3.167°V / 55.950; -3.167
Cel mai mare oraș Glasgow
Limbi oficiale Engleză, gaelică scoțiană, scoțiană joasă (scots)
Sistem politic Monarhie constituțională
 -  Regină Elisabeta a II-a
 -  Prim-ministru
Ministru pentru Scoția
Alex Salmond
Des Browne
Independență
Suprafață
 -  Total 78,772 km² km² (locul Locul 2 în cadrul Regatului Unit)
 -  Apă (%) 1,9%
Populație
 -  Recensământ 2011 5.295.000 locuitori 
 -  Densitate 67,2 loc/km² 
PIB (PPC) estimări 
 -  Total $130 miliarde 
 -  Pe cap de locuitor $25.546 
Monedă Liră sterlină (GBP)
Prefix telefonic +44
Domeniu Internet .uk4, .eu5
Fus orar UTC/UTC+1
1în gaelică scoțiană
2God Save the Queen în calitate de imn oficial al regatului Unit este folosit de cele mai multe ori
3(în engleză First minister) este șeful guvernului regional al Scoției
4Codul ISO 3166-1 este GB, dar domeniul .gb nu este în uz
5 Codul .eu aparține Uniunii Europene, din care Regatul Unit face parte

Scoția (Scotland în engleză, Alba în gaelică scoțiană) este o țară a Regatului Unit, cu capitala la Edinburgh, ocupă treimea nordică a Regatului Unit, având incluse și 186 de insule.

Una dintre cele mai vizitate zone este cea a lacului Loch Ness, în care, conform legendei, trăiește un monstru numit de către localnici Nessie .

O atracție turistică este și Highland Games, care era o competiție între clanurile scoțiene. Astăzi este o competiție atletică. Printre probe există și aceea originală numită "Toss Caber", în care trebuie aruncat un trunchi de copac de 5 metri lungime.

Scoția este de asemenea celebră pentru muzica la cimpoi și dansurile locale.

Economie[modificare | modificare sursă]

Harta Marii Britanii şi a Irlandei, cu Scoţia în verde închis

Majoritatea industriei scoțiene este concentrată în puținele orașe mari din centrul țării. Edinburgh este centrul cultural și capitala administrativă, și este un centru financiar important în Europa. Glasgow, printre cele mai mari orașe ale Regatului Unit, este situat pe Râul Clyde și este cel mai mare port și centru de manufactură din Scoția.


Demografie[modificare | modificare sursă]

Structura națională[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Structura rasială, conform recensământului din 2011[1]:

     Albi (96.0%)

     Asiatici (2.7%)

     Negri (0.7%)

     Micști / 2 sau mai multe rase (0.4%)

     Alții (0.2%)

În recensămintele din 2001, populația Scoției număra 5,062,011 de locuitori. Potrivit estimărilor din 2008, acest număr a crescut la 5,168,500, iar asta ar pune Scoția pe locul 112 în topul celor mai mari țări din lume ca populație, dacă ar fi un stat suveran.

Deși Edinburgh este capitala Scoției, acesta nu este cel mai mare oraș. Cu o populație de peste 584,000 capitală este orașul Glasgow. Ba chiar marele centru de extindere urbană Glasgow, cu o populație de aproape 1,2 milioane de locuitori, găzduiește aproape o pătrime din populația Scoției. În zona cu cea mai mare densitate a populației, numită Central Belt, se află principalele orașe și centre de interes public.

Orașul Glasgow se află în partea de vest a țării, în timp ce Edinburgh și Dundee se găsesc pe coasta de est. În afară de Central Belt, cel mai mare oraș din Scoția este Aberdeen, care este pe coasta de est spre nord. Zonele de platou din Scoția sunt slab populate, chiar dacă orașul Inverness a cunoscut o creștere rapidă în ultimii ani.

În general, doar cele mai mari și mai accesibile insule sunt populate și nu mai puțin de 90 din ele sunt locuite. Regiunea muntoasă a sudului este mai presus de toate, o zonă rurală și se ocupă de activități forestiere și agricultură. Din cauza problemelor de găzduire a orașelor Glasgow și Edinburgh, au fost create cinci noi orașe între anii 1947 și 1966. Acestea sunt: East Kilbride, Glenrothes, Livingston, Cumbernauld și Irvine.

Din cauza imigrațiilor de pe vremea celui de al doilea Război Mondial, orașele Glasgow, Edinburgh și Dundee prezintă mici comunități sud-asiatice. De când s-a realizat recenta extindere a Uniunii Europene au fost un număr mărit de cetățeni din Europa Centrală și de Est care s-au mutat în Scoția, și se estimează că între 40,000 și 50,000 de polonezi locuiesc acum în Scoția. Din anul 2001 sunt 16,310 de rezidenți chinezi în Scoția. Aceste grupuri etnice din Scoția sunt după cum urmează: 97,99% albi, 1,09% sud-asiatici, 0,16% africani, 0,16% mixt, 0,25% chinezi, și alții în procent de 0,19%.

Scoția are trei limbi oficiale recunoscute: engleza, scoțiana și scoțiana galică. Aproape toți scoțienii vorbesc limba engleza standard scoțiană, și în 1996, Biroul General de Registru al Soției a estimat că 30% din populație vorbește fluent limba scoțiană. Limba galică este de obicei vorbită de un număr mare de populație din insulele vestice; însă, la nivel național această limbă este folosită de 1% din populație. Numărul celor care nu vorbesc deloc limba galică în Scoția, a scăzut de la 250,000 (adică 7% din populație) în 1881, la 60 000 astăzi.

Există mult mai mulți oameni cu strămoșii de origine scoțiană care locuiesc peste hotare, decât toată populația din Scoția. Populația protestantă Ulster este în special de origine scoțiană și se estimează că există mai mult de 27 de milioane de descendenți din migrația irlandeză-scoțiană care locuiesc în Statele Unite. În Canada, comunitatea canado-scotiana ajunge la un număr de 4,7 milioane de locuitori. Cam 20% din populația colonistă de origine Europeană a Noii Zeelande, a venit din Scoția.

Subdiviziile Scoției[modificare | modificare sursă]

Sub nivelul național, Scoția este divizată în 32 entități administrative numite zone ale consiliilor (engleză council areas). Sub acest nivel există un nivel format din comitete ale ariilor(engleză area committees), în ariile consiliilor predominant rurale și multe consilii ale comunității(engleză community councils) răspândite în țară, dar acestea nu sunt universale și au puteri mai limitate în raport cu consiliile parohiilor civile din Anglia.




  1. Inverclyde
  2. Renfrewshire
  3. West Dunbartonshire
  4. East Dunbartonshire
  5. Glasgow
  6. East Renfrewshire
  7. North Lanarkshire
  8. Falkirk
  9. West Lothian
  10. Edinburgh
  11. Midlothian
  12. East Lothian
  13. Clackmannanshire
  14. Fife
  15. Dundee
  1. Angus
  2. Aberdeenshire
  3. Aberdeen
  4. Moray
  5. Highland
  6. Na h-Eileanan Siar
    (Western Isles)
  7. Argyll and Bute
  8. Perth and Kinross
  9. Stirling
  10. North Ayrshire
  11. East Ayrshire
  12. South Ayrshire
  13. Dumfries and Galloway
  14. South Lanarkshire
  15. Scottish Borders
ScotlandLabelled.png

Nu sunt indicate: Insulele Orkney, Insulele Shetland,

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "2011 Census: Key Results on Population, Ethnicity, Identity, Language, Religion, Health, Housing and Accommodation in Scotland - Release 2A". National Records for Scotland. 2013-09-26. Retrieved 2013-09-30.