Alfabetul chirilic român
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alfabetul chirilic român a fost utilizat pentru scrierea limbii române, din secolele XIV-XV, şi până în anul 1862. Datorită faptului că în limba română se găsesc sunete ce nu au corespondenţă în alfabetul chirilic clasic, grămăticii s-au văzut nevoiţi să inventeze o serie de semne, pentru a le putea reprezenta.
Pentru Ţările Române, cu excepţia Transilvaniei, care a intrat sub influenţa cancelariei de limbă latină, alfabetul chirilic a fost preluat odată cu înfiinţarea mitropoliilor şi a cancelariilor domneşti şi a fost utilizat mai bine de 900 de ani.
Prima încercare de adaptare a slovelor chirilice la sunetele limbii române a făcut-o Ienăchiţă Văcărescu în gramatica de la 1787. Trecerea de la folosirea alfabetului chirilic la cel cu litere latine s-a realizat treptat, printr-un alfabet de tranziţie. Decretul de înlocuire a alfabetului chirilic cu cel latin a fost dat de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în anul 1862. Cel mai vechi text cunoscut, cu dată sigură, redactat în limba română, este scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung adresată în 1521 lui Johannes Benkner, judele Braşovului. [1]
Alfabetul chirilic român este diferit de alfabetul chirilic moldovenesc folosit în Republica Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească (RASSM) începând cu anii 1930 şi, ulterior, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) şi în Transnistria.
[modifică] Tabelul de corespondenţă
Literele chirilice |
Valoarea numerică |
Echivalentul latin |
Alfabetul de tranzit |
Foneme | Nume în Română[1] |
|---|---|---|---|---|---|
| А а | 1 | a | A a | /a/ | Az |
| Б Б | b | Б Б | /b/ | Buche | |
| В в | 2 | v | В в | /v/ | Vede |
| Г г | 3 | g, gh | G g | /g/ | Glagol |
| Д д | 4 | d | D d | /d/ | Dobru |
| Є є (Е e)[2] | 5 | e | E e | /e/ | Est |
| Ж ж | j | Ж ж | /ʒ/ | Juvete | |
| Ѕ ѕ | 6 | dz | Ḑ ḑ | /dz/ | Zalu |
| З з | 7 | z | Z z | /z/ | Zemle |
| И и | 8 | i | I i | /i/ | Ije |
| І і[3] | 10 | i | I i | /i/ | I |
| К к | 20 | c, ch | K k | /k/ | Kaku |
| Λ ʌ (Л л) | 30 | l | L l | /l/ | Liude |
| М м | 40 | m | M m | /m/ | Mislete |
| N ɴ | 50 | n | N n | /n/ | Naş |
| Ѻ Ѻ, О o[2] | 70 | o | O o | /o̯/ | On |
| П п | 80 | p | П п | /p/ | Pocoi |
| Р р | 100 | r | Р р | /r/ | Râţă |
| С с | 200 | s | S s | /s/ | Slovă |
| Т т | 300 | t | T t | /t/ | Tferdu |
| Ѹ ѹ, ОУ оу[2] | 400 | u | У Ȣ | /u/ | Uc |
| Ѹ Ȣ, У Ȣ[2] | u | У Ȣ | /u/ | Ucu | |
| Ф ф | 500 | f | F f | /f/ | Fertă |
| Х х | 600 | h | Х х | /h/ | Heru |
| Ѡ ѡ[4] | 800 | o | O o | /o/ | Omega |
| Ц ц | 900 | ţ | Ц ц | /ʦ/ | Ţi |
| Ч ч | 90 | c (înainte de e, i) | Ч ч | /ʧ/ | Cervu |
| Ш ш | ş | Ш ш | /ʃ/ | Şa | |
| Щ щ | şt | Щ щ | /ʃt/ | Ştea | |
| Ъ ъ | ă, ŭ[5] | Ъ ъ | /ə/ | Ior | |
| Ы ы | â, î, ĭ, ŭ[5] | Î î | /ɨ/ | Ieri | |
| Ь ь | ă, ŭ, ĭ[5] | — | — | Er | |
| Ѣ ѣ | ea | Ea ea | /æ/ | Iati | |
| Ю ю | iu | Iɣ iɣ Ĭɣ ĭɣ | /ju/ | Iu | |
| Ѩ ѩ, IA[2] | ia | Ia ia | /ja/ | Iaco | |
| Ѥ ѥ, IE[2] | ie | Ie ie | /je/ | ||
| Ѧ ѧ | ĭa, ea[5] | Ia ia, Ea ea | /ja/, /æ/ | Ia | |
| Ѫ ѫ | â | Â â | /ɨ/ | Ius | |
| Ѯ ѯ[6] | 60 | x | Ks ks | /ks/ | Csi |
| Ѱ ѱ[6] | 700 | ps | Пs пs | /ps/ | Psi |
| Ѳ ѳ[6] | 9 | th, ft | T t, Ft ft | /t/ şi aprox. /θ/ | Thita |
| Ѵ ѵ[6] | 400 | i, u | I i; У ɣ | /i/, /y/, /v/ | Ijiţa |
| ↑ ↑ | în îm | În în Îm îm | /ɨn/, /ɨm/ | În | |
| Џ џ | g (înainte de e, i) | Џ џ | /ʤ/ | Gea |
[modifică] Note
- ^ După Costache Negruzzi, "Cum am învăţat româneşte", prima oară publicat în Curier de Ambe Sexe, I, nr. 22, p.337–343
- ^ a b c d e f Forma Iniţială şi cea actuală: Є/Е, Ѻ/О, Ѹ/У, IA/Ѧ.
- ^ În litere de origine greacă (sau cele adoptate odată culimba greacă), literele И şi І corespund cu eta şi respectiv iota. În cuvintele de origine Română şi în literele slave, folosesc pre-1917 regulile ruseşti, folosit І înaintea vocalelor,altfel И.
- ^ Diferenţa dintreѠ şi О este observtă atât în cuvintele împrumutate, cât şi în cuvintele româneşti
- ^ a b c d Letters ĭ and ŭ reprezintă un greu de auziti or u.
- ^ a b c d Literele Ѯ, Ѱ, Ѳ şi Ѵ sunt folosite la cuvintele împrunutate din limba greacă (în special la numetoponyms).
