Irlanda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Republica Irlanda)
Salt la: Navigare, căutare
Pagina „Irlanda” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Irlanda (dezambiguizare)
Irlanda
Éire
Ireland
Drapelul Irlandei Stema Irlandei
Drapel
ImnAmhrán na bhFiann
Amplasarea Irlandei
Capitală
(și cel mai mare oraș)
Dublin
Limbi oficiale Irlandeza, Engleza
Sistem politic Republică parlamentara
 -  Președinte Michael D. Higgins
 -  Prim-ministru Enda Kenny
Independență
 -  21 ianuarie 1919  
Suprafață
 -  Total 70,273 km² (locul 117)
 -  Apă (%) 2,00%
Populație
 -  Estimare 2011 4.588.252[1] (locul 121)
 -  Densitate 65,3 loc/km² 
PIB (PPC) estimări 
 -  Total $116,2 miliarde 
 -  Pe cap de locuitor $29,600 
Monedă Euro (EUR)
Prefix telefonic 353
Domeniu Internet .ie, .eu1
Fus orar UTC
 -  Ora de vară (ODV) UTC+1 (UTC+1)
1 Codul .eu aparține Uniunii Europene, din care Irlanda face parte

Irlanda (în engleză Ireland, ascultăi/ˈələnd/; în irlandeză Éire, pronounced ˈeː.ɾʲə ( )), denumită și Republica Irlanda (în engleză Republic of Ireland, în irlandeză Poblacht na hÉireann), este un stat suveran aflat în Europa de Vest, ocupând circa cinci șesimi din insula Irlanda. Capitala și cel mai mare oraș al țării este Dublin, aflat în estul insulei, a cărei arie metropolitană găzduiește aproximativ un sfert din cei 4,6 milioane de locuitori ai țării. Țara are frontieră terestră numai cu Irlanda de Nord, țară componentă a Regatului Unit, restul limitelor țării fiind țărmul Oceanului Atlantic, la sud aflându-se Marea Celtică, la sud-est Canalul Sfântul Gheorghe (en), și la est Marea Irlandei. Statul este guvernat ca republică parlamentară unitară,[2] șeful statului fiind un președinte ales direct. Șeful guvernului, Taoiseach, este numit în funcție de camera inferioară a parlamentului, Dáil Éireann (en).

După Războiul Irlandez de Independență, urmat de tratatul anglo-irlandez (en), Irlanda a obținut independența față de Regatul Unit sub numele de Statul Liber Irlandez în 1922. Irlanda de Nord și-a exercitat opțiunea de rămâne în cadrul Regatului Unit, prin ceea ce s-a numit Ulster Month (en). La început dominion în cadrul Commonwealth-ului, Statul Liber a obținut recunoașterea oficială a deplinei independențe legislative din partea guvernului britanic prin statutul de la Westminster din 1931 (en). O nouă constituție (en) a fost adoptată în 1937, prin care numele statului a devenit Irlanda. În 1949, restul îndatoririlor regelui — definite prin Legea Autorității Executive în Relațiile Externe din 1936 (en) — au fost înlăturate, iar Irlanda s-a declarat republică conform Legea Republicii Irlanda din 1948 (en). Statul nu a avut relații formale cu Irlanda de Nord de-a lungul a mare parte din secolul al XX-lea, dar din 1999 cele două au cooperat pe mai multe domenii în cadrul Consiliului Ministerial Nord-Sud (en) înființat prin Acordul din Vinerea Mare (en).

Irlanda este printre cele mai bogate țări din lume după PIB-ul pe cap de locuitor.[3] După ce a aderat la predecesoarea Uniunii Europene, denumită Comunitatea Economică Europeană, în 1973, Irlanda a pus în aplicare politici economice liberale care au dus la o creștere economică rapidă, ajungând la un nivel considerabil de prosperitate între 1995 și 2007, timp în care a fost denumită „Tigrul Celtic”. Creșterea a fost oprită de o criză financiară (en) izbucnită în 2008, în conjuncție cu recesiunea economică globală (en).[4][5]

În 2011 și în 2013, Irlanda s-a clasat pe locul al șaptelea în lume ca grad de dezvoltare în clasamentul Indicelui Dezvoltării Umane al ONU.[6] Ea are bune performanțe conform mai multor metrici, între care libertatea presei (en), libertatea economică și libertatea civilă. Irlanda este membră a Uniunii Europene și este membră fondatoare a Consiliului Europei și al OECD. Ea urmează o politică de neutralitate prin nealiniere, nefiind membră NATO,[7] deși participă la Parteneriat pentru Pace.

Istorie[modificare | modificare sursă]

În antichitate Irlanda era locuită de triburi celtice. În secolul 5 se creștinează; în secolele 8-9 luptă cu vikingii și îi resping. În secolul 10 au regat; în secolul 12 sunt cuceriți de englezi (1171, sub Henric al II-lea al Angliei). În secolul 16 încercarea englezilor de a introduce forțat protestantismul radicalizează mișcarea de rezistență care se va sprijini pe catolicism. Oliver Cromwell reprimă sângeros o răscoală din 1641; urmează două războaie antiengleze (1688, 1798) care eșuează și Irlanda este unită cu Anglia (1801) în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei. În a doua jumătate a secolului 19 irlandezii emigrează în masă datorită foametei cât și a stăpânirii străine. Mișcarea națională antibritanică se intensifică. În 1916 irlandezii proclamă independența Irlandei, dar sunt înfrânți de armata engleză. Adunarea Constituantă de la Dublin proclamă în 1914 independența Irlandei. În 1921, printr-un acord anglo-irlandez, Irlanda devine dominion (cu excepția Irlandei de Nord, Ulsterul); crearea statului Irlanda. În 1922 începe un adevărat război civil care opune pe cei care refuză împărțirea insulei celor de la guvernare. În 1937 Irlanda se declară independentă și suverană sub numele de Éire. Este adoptată o nouă Constituție. În al Doilea Război Mondial își declară neutralitatea. În 1948 se proclamă Republica Irlanda și iese din Comunitatea Națiunilor. În 1955 devine membră ONU; în 1973 al CEE. În 1985 între Londra și Dublin se semnează un acord cu privire la Ulster. În 1933 încep discuțiile între britanici și irlandezi în privința reunificării insulei în anumite condiții. În 1997 Sinn Fein, latura politică a Armatei Republicane Irlandeze (IRA), este acceptat pentru prima dată la masa tratativelor în problema Ulsterului.

Politică[modificare | modificare sursă]

Statul este o republică, cu un sistem parlamentar de guvernare. Președintele Irlandei, care este șeful statului, este ales pentru un termen de șapte ani și poate fi re-ales numai o dată. Rolul președintelui este în general ceremonial, deși are niște puteri și funcții constituționale și este avizat de Consiliul Statului. Prim Ministru Irlandei este cunoscut ca Taoiseach și este nominalizat de președinte după decizia parlamentului. În general, Taoiseach-ul este șeful partidului politic care câștigă cele mai multe locuri la alegerile naționale. În ultimul timp, este normal pentru guvernele Irlandei să fie formate din coaliții, nefiind un guvern format dintr-un singur partid din perioada 1987-1989.

Castelul Trim (sec. XI)

Parlamentul bicameral, numit Oireachtas, este format din Senat (Seanad Éireann) și Camera Deputaților (Dáil Éireann). Senat-ul are 60 de membri, unsprezece nominalizați de Taoiseach, șase aleși de două universități din țară, și 43 aleși de reprezentanți publici. Dáil-ul are 166 de membri, cunoscuți ca Teachtaí Dála, care sunt aleși direct și reprezintă electorate, sau secții de votare, sub sistemul de reprezentare proporțională. În constituție este specificat că alegerile parlamentare trebuie ținute cel puțin din șapte în șapte ani.

Carrauntoohil (Corrán Tuathail)

Guvernul Irlandei are maximum 15 membri, și cel mult doi din aceștia pot fi nominalizați de Senat. Prim Ministrul (Taoiseach), Vice Prim Ministrul (Tánaiste) și Ministru de Finanțe trebuie să fie membri ai parlamentului. Guvernul în putere la ora actuală este o coaliție între două partide: Fianna Fáil sub Taoiseach-ul Parthalán Ó hEachtairn (Bertie Ahern în engleză) și Democrații Progresivi sub Vice Prim Ministrul Mary Harney.

Spire of Dublin (121,2 m)

Opoziția în parlamentul curent este formată din partidul Fine Gael și Partidul Laburist. Celelate partide cu reprezentanță parlamentară includ: Partidul Verde, Sinn Féin și Partidul Socialist

Comitate[modificare | modificare sursă]

Irlanda este împărțită în 26 de comitate (county/counties în engleză). Fiecare comitat are un consiliu județean. În afară de cele 26 de comitate, patru orașe principale sunt administrate individual și au consiliul lor: Dublin, Cork, Limerick și Waterford. În plus, comitatul Dublin este împărțit în trei consilii diferite (Dun Laoghaire-Rathdown, Fingal și South Dublin), în afară de administrația orașului Dublin.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Insula Irlanda are o suprafață de 84.421 km², din care 70.273 km² aparțin Republicii Irlanda. Irlanda este complet înconjurată de Oceanul Atlantic, deși porțiunea de apă între Irlanda și Marea Britanie este cunoscută ca Marea Irlandeză.

Coasta de vest a Irlandei este compusă din dealuri și munți cu înălțime mică, cel mai înalt punct fiind Carrauntoohil la 1041 m. În centrul țării există în majoritate teren plat, favorabil pentru agricultură și traversat de râuri ca și Shannon și de lacuri. Centrul țării conține și zăcăminte majore de turbă, turba fiind printre cele mai importante resurse naturale a Irlandei.

Orașele principale sunt capitala Dublin pe coasta de est, Cork în sud, Galway și Limerick pe coasta de vest și Waterford pe coasta de sud-est.

Cea mai veche piatră cunoscută are aproximativ 1,7 miliarde de ani și se găsește pe insula Inishtrahull pe coasta Comitatului Donegal.[8][9] În alte părți din Donegal, oamenii de știință au descoperit pietre unde a început existența vieții ca depozite glaciare, demonstrând că la începutul acestei perioade o parte din ceea ce avea să devină Irlanda a fost în strânsoarea unei ere glaciare. Cu toate acestea, datorită deplasărilor ulterioare, este aproape imposibil de înșirat aceste straturi de roci timpurii corect.

În urmă cu aproximativ 600 de milioane de ani, la sfârșitul erei precambriene, suprafața irlandeză a fost împărțită în două, cu o jumătate în partea vestică a Oceanului Iapetus și cealaltă în partea de est, ambele situându-se la o latitudine sudică de aproximativ de 80° aproape de cea actuală a Africii de Nord Vest.[10] Evidențele fosilelor descoperite la Bray Head în Comitatul Wicklow au arătat că Irlanda se afla sub nivelul mării la acea vreme.

Climat[modificare | modificare sursă]

Clima Irlandei este influențată de Curentul Atlanticului de Nord și este destul de blândă. Verile nu sunt foarte calde, iar iernile sunt geroase foarte rar. Precipitațiile sunt foarte frecvente, mai ales sub forma ploii. În părți ale țării, până la 275 de zile pe an sunt ploioase.

Economie[modificare | modificare sursă]

Irlanda are o economie mică, modernă și dependentă de comerțul extern. Cu un PIB de aproximativ $40,000 pe cap de locuitor, Irlanda este a treia cea mai bogată țară din Europa și a patra cea mai bogată din lume. Economia este caracterizată de o forță de muncă foarte educată și de o rată foarte înaltă de investiție străină.

Creșterea economică a ajuns la o medie de 10% pe an între 1995 și 2000, din cauza procesului Tigrului Celtic. Între 2002 și 2004, creșterea medie pe an a fost în jur de 4-6%. Agricultura, care era pentru mult timp cel mai important sector economic, este acum eclipsat de industrie, care face 46% din PIB, Irlanda fiind la ora actuală printre cele mai industrializate economii din lume. 80% din exporturi sunt compuse de bunuri industriale deși acest sector angajează doar 28% din forța de muncă. Deși exporturile rămân cea mai mare sursă a creșterii dinamice a economiei, Irlanda beneficiază de o creștere în consum și de o renaștere a sectoarelor de construcție și investiție în afaceri.

În ultimul deceniu, guvernul irlandez a implementat o serie de proiecte naționale economice cu țelul de a reduce inflația și ratele de taxație. Alte țeluri includ: reducerea cheltuielilor guvernamentale ca procentaj a PIB-ului, îmbunătățirea pregătirilor a forței de muncă și promovarea investiției străine, care deja este la printre cele mai mari niveluri din lume.

Irlanda a adoptat moneda euro cu încă alte 11 țări din Uniunea Europeană în 2002. Este cel mai mare producător european de computere personale. [necesită citare]

Populația Irlandei[modificare | modificare sursă]

Majoritatea irlandezilor sunt de etnicitate celtică, deși este o minoritate importantă engleză. Limbile oficiale sunt irlandeza, o limbă celtică, și engleza, care este a doua limbă oficială. Limba irlandeză este obligatorie în sistemul de învățământ și este prima limbă oficială, deși limba engleză este cea vorbită de majoritatea populației ca limbă maternă. Semnele publice sunt în general bilingve. Comunitățile care vorbesc irlandeza ca prima limbă trăiesc în principal în zonele de Gaeltacht în vestul Irlandei, deși acestea formează un procentaj mic a populației totale a țării.

92% din populația republicii sunt romano-catolici, deși în ultimul timp a fost un declin masiv de credință și implicare religioasă a catolicilor irlandezi. În 2001, doar 48% din cei care se declară catolici merg de regulă la servicii religioase. A doua cea mai frecventă religie este cea anglicană, cunoscută oficial ca Biserica Irlandeză (Church of Ireland în limba engleză). Există și o minoritatea care crede în iudaism și un număr mic, dar în creștere de musulmani.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Populația Irlandei este de aproape 4 milioane de locuitori.[11] În Irlanda locuiesc în prezent (aprilie 2010) cu aproximație, 45.000-50.000 de cetățeni români.[11] Este una dintre cele mai importante comunități de străini din această țară.[11]

Patrimoniu mondial[modificare | modificare sursă]

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Irlanda:

  • Ansamblul arheologic „Bend of the Boyne” (1993)
  • „Skellig Michael” (1996)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eurostat - January 2010 Population Estimates” (PDF). iulie 2010. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-27072010-AP/EN/3-27072010-AP-EN.PDF. Accesat la 27 iulie 2010. 
  2. ^ L. Prakke; C. A. J. M. Kortmann; J. C. E. van den Brandhof (2004), Constitutional Law of 15 EU Member States, Deventer: Kluwer, p. 429, ISBN 9013012558, „Since 1937, Ireland has been a parliamentary republic, in which ministers appointed by the president depend on the confidence of parliament” 
  3. ^ Country Comparison: GDP – per capita (PPP)”. World Factbook. Central Intelligence Agency. https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2004rank.html?countryName=Ireland&countryCode=ei&regionCode=eur&rank=27#ei. Accesat la 29 august 2011. 
  4. ^ "EU: Causes of Growth differentials in Europe", WAWFA think tank
  5. ^ Nicoll, Ruaridh (16 mai 2009). „Ireland: As the Celtic Tiger roars its last”. The Guardian (Londra). http://www.theguardian.com/world/2009/may/10/ireland-financial-crisis-emigration. Accesat la 30 martie 2010. 
  6. ^ United Nations (2011). „Table 1”. Human Development Index and its components. United Nations Development Programme. http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2011_EN_Table1.pdf. Accesat la 26 noiembrie 2011. 
  7. ^ http://www.nato.int/cps/en/natolive/nato_countries.htm
  8. ^ en Site Synopsis (Inishtrahull)” (PDF). National Parks and Wildlife Service. http://www.npws.ie/en/media/Media,3875,en.pdf. Accesat la 30 ianuarie 2008. 
  9. ^ en Woodcock, N. H. (2000). Geological History of Britain and Ireland. Blackwell Publishing. pp. 57. ISBN 0632036567. http://books.google.ie/books?id=dTkKn8Ufzd4C&ie=ISO-8859-1 
  10. ^ en Hill, Jon & Davis, Katie. "Precambrian History of England and Wales". GeologyRocks.com, November, 2007. Accesat la 16 februarie 2010.
  11. ^ a b c „Zilele României”, în Irlanda, 23 Aprilie 2010, evz.ro, accesat la 24 aprilie 2010

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Irlanda


Flag of Ireland.svg Subiecte IrlandaIrlandeziLimba irlandeză

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Floră  • Faună  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal