Româna timoceană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Graiurile limbii române:

Româna standard

Graiul bănăţean

Graiul crişean

Graiul moldovenesc

Graiul maramureşean

Graiul muntenesc

Româna din Rep. Moldova

Româna din Timoc

Româna din Ucraina

Româna din Voivodina

Româna timoceană (denumită limba română de reprezentanţii comunităţii,^[1] dar Влашки / Vlaški în sârbă şi nu Румунски/Rumunski) este o grupare de graiuri ale limbii române, vorbită în estul Serbiei, pe Valea Timocului, şi nord-vestul Bulgariei (în zona Vidinului sau Diu, numele vechi românesc).

Cuprins 1 Serbia 2 Bulgaria 3 Vezi şi 4 Note 5 Legături externe

[modifică] Serbia

Potrivit recensământului din 2002, numărul vorbitorilor de română (sau vlahă) din Serbia Centrală este de aproximativ 60 000 de persoane,^[2] dar această cifră este considerată subapreciată de unele organizaţii. Ethnologue publică în raportul său despre limba română o estimare a lui Iosif Bena din 1995, care cifrează numărul cumulat al românofonilor din Voivodina şi Timoc undeva între 200 000 şi 300 000.^[3] Eugen Simion, preşedintele Academiei Române, declara despre numărul românilor din Timoc că este variabil: „Unii zic ca sunt 500 000, alţii 300 000. Fapt important este că sunt acolo, au o cultură tradiţională, vorbesc româna în dialect oltenesc sau bănăţean”.^[4]

Românii din zonele muntoase vorbesc un grai care se aproprie mai degrabă de dialectul bănăţean (aceştia poartă numele de „ungureni”), în timp ce românii din zonele joase din est vorbesc un grai foarte apropiat de cel oltenesc (aceştia poartă numele de „ţărani”).

Româna timoceană este de cele mai multe ori o limbă colocvială, deoarece are un uz restrâns în şcolile, bisericile şi mass media din Valea Timocului. Neaflându-se în contact permanent cu româna din România, limba română din Timoc are o structură arhaică şi conţine puternice influenţe sârbeşti.

Potrivit unor surse din mass media (între altele BBC, ProTV şi Gardianul), Serbia a recunoscut limba română ca limba maternă a vlahilor din estul Serbiei. Actul prin care s-a realizat aceasta confirmă fondarea Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne din Serbia în august 2007.^[5][6][7]

„Vlahii au fost recunoscuţi în sfârşit ca minoritate naţională iar limba română a fost acceptată ca fiind limba lor maternă”

— BBC

Acest fapt se datorează introducerii în statutul înregistrat al consiliul naţional a termenului de limbă română (sârbă rumunski jezik) ca limba maternă a minorităţii vlahe. Reprezentanţii minorităţii vlahe au pus pe seama acestui fapt tergiversarea înregistrării consiliului.^[5]

Până la acest moment, autorităţile sârbe considerau limba românilor/vlahilor din Serbia diferită de limba română din considerente politice şi istorice. În unele declaraţii anterioare ale guvernului sârb se recunoaştea că „membri ai acestei populaţii, fără îndoială, au caracteristici asemănătoare cu cele româneşti” (limba şi folclorul conducând spre varianta originii lor româneşti) şi, totodată, că „reprezentanţii minorităţii vlahe îşi susţin originea lor română”,^[8][9] dar se continua un proces de segregare majoră între românii din Voivodina şi vlahii din Timoc. Cu toate acestea, ISO nu a atribuit limbii acestei populaţii un cod separat în standardul ISO 639.

Termenul de vlah/limbă vlahă este folosit de această comunitate lingvistică în documentele scrise în limba sârbă (vlaski), în timp ce termenul local, folosit de instituţiile reprezentative ale acestei minorităţi este român/limba română.^{[10] [11]}

De exemplu, consiliul reprezentativ al acestei comunităţi se cheamă ^[1]:

• Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne în română (sau vlahă),
• Nacionalni Savet Vlaške Nacionalne Manjine în sârbă,
• şi National Council of Vlach (Roumanian) National Minority în engleză.

De asemenea, „Partidul Democrat al Rumânilor din Serbia” este denumit în sârbă „Vlašca Demokratska Stranka”, şi această procedură se repetă şi în cazul altor instituţii ale minorităţii române din Timoc.

[modifică] Bulgaria

În Bulgaria, limba română este pe cale de dispariţie. Câteva sute de vorbitori de română locuiesc în zona Vidinului, care datorită numărului redus şi a lipsei de sprijin din partea autorităţilor bulgare nu se bucură de şcoli, mass media sau slujbe în limba română.

[modifică] Vezi şi

• Timoc
• Evoluţia demografică a românilor din Serbia

[modifică] Note

1. ^ ^{a b} Website of the Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne din Uniunea Statală Serbia şi Muntenegru
2. ^ Recensământul populaţiei din 2002, Serbia: sr Cartea a III-a – Populaţia după confesiune, limba maternă şi apartenenţă naţională sau etnică în funcţie de vârstă şi sex, p.16
3. ^ Raportul Ethnologue pentru limba română
4. ^ Academia Română în Valea Timocului - Interviu cu acad. Eugen Simion, preşedintele Academiei Române, publicat în Ziua
5. ^ ^{a b} „Vlahii din Serbia recunoscuţi ca minoritate naţională”, publicat de BBC la 17 august 2007
6. ^ Ştirile ProTV: „Limba română recunoscută drept limbă maternă în Serbia”, reportaj video realizat de Ştirile ProTV la 19 august 2007
7. ^ „Serbia a recunoscut că «vlahii» din Timoc vorbesc româneşte”, publicat de Gardianul la 3 august 2007
8. ^ Viorel Dolha, „Serbia de răsărit: o mare de români”, revista Rost, anul I, nr. 10-11 / 2003, p.52
9. ^ Ion Florentin Dobrescu, Nicoleta-Laura Dobrescu: „Românii din Serbia”, publicat în revista Geopolitica, anul IV, nr. 1(5) / 2005, p.85
10. ^ Ziua.net
11. ^ Interviu cu Predrag Balasevic, preşedinte al Partidului Democrat al Rumânilor din Sârbie: „Toată lumea ştie că noi aici ne denumim, în limba română, români iar in limba sârbă, vlahi”.

[modifică] Legături externe

• Povestea românilor timoceni la „Te vezi la ştirile ProTv” - reportaj video din Valea Timocului cu Cristian Tabără
• Grai românesc din Serbie
• Înregistrări audio