Alegeri în România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
România
Coat of arms of Romania.svg

Acest articol face parte din seria:
Politica și Guvernul
României




Politica altor țări • 

Alegerile generale din România au loc la fiecare patru ani, când se aleg membrii Parlamentului din Camera Deputaților și Senat. Mandatul acestora durează patru ani.

Candidații, aleși printr-un sistem de liste proporționale, sunt în competiție pentru unul din cele 345 de locuri din Camera Deputaților (un deputat la 70.000 locuitori) și 140 în Senat (un senator la 160.000 locuitori). Odată cu referendumul constituțional din perioada 18-19 octombrie 2003 s-a pus și problema introducerii votului uninominal, însă Comisia Electorală a respins propunerile pentru introducerea acestei proceduri în februarie 2004. Conform aceluiași referendum alegerile prezidențiale au fost decalate, astfel că durata unui mandat de președinte este acum de cinci ani, spre deosebire de cel al unui parlamentar, care este limitată la patru ani.

Desfășurare

Înainte de începerea fiecărui mandat parlamentar trebuie să aibă loc alegeri generale. De vreme ce durata unui mandat parlamentar este de patru ani, alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Cei patru ani încep de la prima întrunire a Parlamentului, la convocarea președintelui. Data alegerilor se află la discreția prim-ministrului.

Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, chiar când nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au totuși dreptul la câte un loc de deputat, putând fi reprezentate de o singură organizație.

Din 1990 încoace toate alegerile generale s-au ținut duminica: o dată în mai, o dată în septembrie și de două ori în noiembrie.

Pragul electoral al partidelor este de 5 % din voturi. În 2004, numărul de mandate va scădea cu 5 %, datorită scăderii numărului de locuitori. Comisia electorală a stabilit durata campaniei electorale la 30 de zile.

Eligibilitate

Oricine este cetățean român, are domiciliul stabil în România și a împlinit până în ziua alegerilor inclusiv vârsta de 23 de ani pentru Camera Deputaților sau respectiv 33 de ani pentru Senat, poate deveni membru al Parlamentului României. Excepție fac debilii și alienații mintali puși sub interdicție precum și persoanele condamnate care prin hotărâre judecătorească definitivă și-au pierdut drepturile electorale. Cetățenii români din străinătate sunt și ei eligibili.

Sistem

Se folosește un sistem de reprezentare proporțională. De exemplu, un partid cu 20 % din voturi la nivel național va primi 20 % din locurile din Parlament. Totuși, in urma redistribuirii voturilor acordate partidelor care nu trec de pragul electoral, numărul de mandate acordate partidelor parlamentare poate deveni mai mare decât scorul electoral obținut. În cazul în care un partid deține majoritatea absolută, acesta își numește propriul cabinet. În cazul în care nici un partid nu întrunește jumătate din numărul total de voturi, de obicei se formează un guvern de coaliție, astfel încât partidele din coaliție să aibă împreună mai mult de jumătate din numărul de parlamentari. Este posibil însă și ca partidul cu cele mai multe locuri în parlament să formeze un guvern minoritar.

La 22 mai 2012, Camera Deputaților a adoptat legea electorală, fiind eliminat pragul electoral.[1]

Societate

Ca în orice societate democratică, preferințele de vot ale electoratului se pot schimba în decursul timpului. La alegerile trecute de obicei a existat un partid care a obținut o victorie clară. Partidul Social Democrat a obținut trei astfel de victorii, în 1990, 1992 și respectiv 2000, întrerupt fiind de Convenția Democrată Română în 1996. Ultimele alegeri au fost cîștigate de Alianța D.A. PNL-PD, președinte al României fiind ales Traian Băsescu.

După alegeri

Urnele se închid la ora 21, iar numărătoarea voturilor începe în majoritatea circumscipțiilor imediat. Rezultatele preliminare sunt anunțate la ora 23, iar cele finale la ora 3. Când numărătoarea voturilor se încheie, prima reacție oficială guvernamentală vine de la prim-ministrul în exercițiu. Acesta își păstrează funcția, dacă este susținut de majoritatea membrilor din noul parlament, sau demisionează, dacă partidul său a pierdut majoritatea.

Cel mai mare partid care nu participă la guvernare devine Opoziția Oficială. Partidele mici și fără locuri în guvern sunt considerate în mod colectiv drept opoziție.

De la Biroul Electoral Central s-a comunicat că în 2000 prezența la vot a fost de 65,31 % (11.559.458). Au fost validate în total 10.839.424 voturi și anulate 706.761 voturi.

În prezent

În urma alegerilor de la 28 noiembrie 2004, Uniunea Națională PSD + PUR a obținut, la alegerile pentru Camera Deputaților, 36,8% din voturi, urmată de Alianța D.A., cu 31,48% din voturi, Partidul România Mare, cu 12,99% și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), cu 6,19% din voturile valabil exprimate. Procentele rezultate în urma centralizării voturilor pentru Senat au fost similare. Cu toate acestea, în urma victoriei repurtate în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale de Traian Băsescu, s-a format o nouă coaliție de guvernare, constituită din componentele Alianței D.A., respectiv Partidul Național Liberal și Partidul Democrat, din UDMR și din Partidul Umanist Român, care în cursul anului 2005 și-a schimabt denumirea în Partidul Conservator.

Partidul Social Democrat și Partidul România Mare au rămas în opoziție.

Rezultatul alegerilor începând cu 1990

Alegeri Dată Președinte Prim-ministru Partid Reprezentare în Parlament
Alegeri generale în România, 1990 20 mai 1990 Ion Iliescu Petre Roman
Theodor Stolojan
FSN 66.6%
Alegeri generale în România, 1992 27 septembrie 1992 Ion Iliescu Nicolae Văcăroiu PDSR 34%
Alegeri generale în România, 1996 3 noiembrie 1996 Emil Constantinescu Victor Ciorbea
Radu Vasile
Mugur Isărescu
CDR 30,7%
Alegeri generale în România, 2000 26 noiembrie 2000 Ion Iliescu Adrian Năstase PSD 36,6%
Alegeri legislative și prezidențiale, 2004 28 noiembrie 2004 Traian Băsescu Călin Popescu Tăriceanu Alianța DA PNL-PD - Dreptate și Adevăr 37,34%
Alegeri legislative, 2008 30 noiembrie 2008 - Emil Boc
Mihai-Răzvan Ungureanu
Victor-Viorel Ponta
PDL

35,44%

Alegeri prezidențiale în România, 2009 22 noiembrie 2009 Traian Băsescu
Alegeri legislative în România, 2012 9 decembrie 2012 Victor-Viorel Ponta USL 68,22%

Programul alegerilor

Conform legislației actuale. Notă: Pot interveni modificări în caz de alegeri anticipate.

Tipul alegerilor Dată A doua rundă
Prezidențiale 22 noiembrie 2009 6 decembrie 2009
Locale 10 iunie 2012 -
Parlamentare 9 decembrie 2012 -
Europene 2014 -
Prezidențiale 2 noiembrie 2014 16 noiembrie 2014

Note

  1. ^ Legea electorală, adoptată în Parlament. Pragul electoral a fost eliminat, 22 mai 2012, alba24.ro

Legături externe