Vocabularul limbii române

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Vocabularul limbii române este în mare parte de origine latină, dar fiindcă limbi romanice de est s-au dezvoltat aproape fără contact cu restul limbilor neolatine, se pot observa atât dezvoltări neobișnuite de semnificație cât și împrumuturi care nu se pot găsi în nici o altă parte a lumii romanofone. Datorită substratului vocabularului de origine posibil dacă, există și cuvinte fără echivalent în limbi romanice occidentale, dar cu vorbe înrudite în limba albaneză. Totuși, multe încercări de a romaniza româna în timpul secolului XIX au reușit în general să intre în limbajul comun, conferindu-i limbii forma sa actuală.

Bază latină[modificare | modificare sursă]

Limba română își are originile în latină vulgară, o variantă vorbită a limbii romanilor. Toate alte limbi romanice s-au dezvoltat de aceeași rădăcină, fiind însă supuse altor influențe. Astfel, deși conform estimărilor 30,33% al cuvintelor românești au fost moștenite din latina[1], multe și-au schimbat sensul – spre exemplu a merge (< MERGERE, însemnând a se scufunda[2]) sau femeie (< FAMILIA, însemnând familie[3]) – sau chiar clasa – niște (< NE SCIO QUID, însemnând nu știu ce[4]).

Cuvinte de origine drept latină au fost păstrate în special în domeniul agriculturii (spre exemplu agru, câmp, falce, a ara, grâu), numele animalelor (cal, șa, taur, pește), numele părților și elementelor corpului (păr, frunte, ochi, piept, sânge) și terminologia religioasă (Dumnezeu, biserică, cruce, Paște, probabil Crăciun). În alte domenii, sunt adesea mixte cu împrumuturi, atât neolatine cât și alte. Este interesant de observat că româna nu a reținut niciun cuvânt legat de administrație statală, unica excepție fiind județ (< IUDICIVM, cetate este de origine latină CIVITATEM, dar și-a schimbat sensul de la stat la fortăreață), înlocuindu-le cu împrumuturi (oraș < magh. város, republică < it. repubblica, guvernământ < fr. gouvernement).

Lingvistul italian, Matteo Bartoli, a observat ca regiuni periferice ale zonei vorbitoare de limbi romanice în EuropaPeninsula Iberică și „Dacia” — au characterul conservator din punctul de vedere al vocabularului[5]. Aceasta se poate vedea comparând câteva cuvinte de bază:

Limbi conservative Latină Limbi inovative Latină
Spaniolă Română Italiană Franceză
día zi DIES giorno jour DIVRNVM
hermoso frumos FORMOSVS bello beau BELLVS
más mai MAGIS più plus PLVS
mesa masă MENSA tavola table TABVLA
poner pune(re) PONERE mettere mettre MITTERE

Substrat romanic oriental[modificare | modificare sursă]

Datorită contactului vorbitorilor latinei vulgare cu vorbitorii limbilor autohtone ale Balcanilor, în limbi romanice de est apar niște cuvinte de origine incertă care formează substratul romanic oriental. Se estimează că în româna există 80[5]–300[6] de cuvinte autohtone. Probabil își au originile în limba dacică, tracică sau limba ilirică, aceasta părere fiind suportată de existența cuvintelor înrudite în limba albaneză (abur – cf. alb. avull, bunget – cf. alb. bunk)[6][5]. Totuși, orice discuții de pe acest subiect sunt doar ipotetice, ca dacica, tracica și ilirica sunt foarte biet atestate.

Superstrat slav[modificare | modificare sursă]

  • Da < слав. да
  • a citi < слав. читать
  • a iubi < слав. любить

Împrumuturi[modificare | modificare sursă]

MASA VOCABULARULUI cuprinde restul cuvintelor (aproximativ 90% din totalul cuvintelor) și este compusă din: - arhaisme; - regionalisme; - elemente de jargon și de argou; - neologisme; - termeni tehnici și științifici.

1. Arhaismele sunt cuvinte, expresii, fonetisme, forme gramaticale și construcții sintactice care au dispărut din limba comună și sunt de mai multe feluri:

• arhaisme lexicale - cuvinte vechi, ieșite din uz fie din cauză că obiectul sau profesia nu mai există, fie că au fost înlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam, paharnic, logofăt, bejanie, opaiț, colibă etc. • arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de pronunțare, ieșite din uzul actual: pre, a îmbla, mezul etc; • arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi și structuri sintactice învechite:

  • morfologice: aripe, inime, iernei, palaturi etc.;
  • sintactice: Gazeta de Transilvania;

2. Regionalismele sunt cuvintele și formele de limbă specifice vorbirii dintr-o anumită regiune: barabulă (cartof), curechi (varză), dadă (soră mai mare), sămădău (porcar), sabău (croitor), cucuruz (porumb);

• regionalisme fonetice - forme cu circulație restrânsă a unor cuvinte de uz general: bărbat (bărbat), dește (degete), gios (jos), frace (frate) etc;

3. Elementele de jargon sunt cuvinte sau expresii din alte limbi, întrebuințate de anumite persoane cu intenția de a impresiona și a-și evidenția o pretinsă superioritate culturală: bonjour, madam', O.K., week-end, look.

Elementele de jargon au fost adesea satirizate de Alecsandri și Caragiale pentru ilustrarea snobismului personajelor.

4. Elementele de argou sunt cuvinte sau expresii, folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restrânse, cu scopul de a nu fi înțeleși: biștari (bani), curcan (polițist), a ciordi (a fura), pârnaie, mititica (închisoare), mișto (frumos sau batjocură), nașpa (urat) etc.

5. Neologismele sunt cuvinte împrumutate recent din alte limbi:...

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Marius Sala (coord), Mihaela Bîrlădeanu, Maria Iliescu, Liliana Macarie, Ioana Nichita, Mariana Ploae-Hanganu, Maria Theban, Ioana Vintilă-Rădulescu Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988
  2. ^ DEX online: MÉRGE” (în română). http://dexonline.ro/search.php?cuv=M%C3%89RGE. Accesat la 5 februarie 2009. 
  3. ^ DEX online: FEMÉIE” (în română). http://dexonline.ro/search.php?cuv=FEM%C3%89IE. Accesat la 5 februarie 2009. 
  4. ^ DEX online: NÍȘTE” (în română). http://dexonline.ro/search.php?cuv=N%C3%8D%C5%9ETE. Accesat la 5 februarie 2009. 
  5. ^ a b c Rusu, Valériu (în franceză). Le roumain: langue, littérature, civilisation 
  6. ^ a b Genealogia limbii române” (în română). http://genealogialimbiiromane.blogspot.com/. Accesat la 6 februarie 2009. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]