Catalonia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Comunitat Autònoma de Catalunya[1]
Comunidad Autónoma de Cataluña
Comunautat Autonoma de Catalonha[2]
—  Regiune  —
Drapel
Drapel
Stema Comunitat Autònoma de Catalunya[1]Comunidad Autónoma de CataluñaComunautat Autonoma de Catalonha[2]
Stemă

Țară Spania

Reședință Barcelona
Subdiviziuni Provincii

Guvernare
 - Președinte Artur Mas i Gavarró

Suprafață
 - Total 32,106  km²

Populație (2011)
 - Total 7.539.618 locuitori
 - Densitate 234,8 loc./km² 

Site:

Localización Cataluña.png
Lumea catalană
Limbă
Gramatica
Fonetică și ortografie
Institut d'Estudis Catalans
Acadèmia Valenciana de la Llengua
Istorie
Istoria Cataloniei · Conți de Barcelona
Coroana de Aragon · Tratatul de la Pyrenees
Construcții catalane
Decretos de Nueva Planta
Geografie
Țări catalane
Catalonia · Valencia · Insulele Baleare
Catalonia de Nord · Franja de Ponent
Andorra · Alghero
Guvernare
Generalitat de Catalunya
Generalitat Valenciana
Govern de les Illes Balears
Consell General de les Valls (Andorra)
Tradiții
Castelle · Correfocuri
Mituri și legende
Arte
Literatura catalană · Antoni Gaudí · Modernisme
La Renaixença · Noucentisme
Salvador Dalí · Joan Miró
vezi/editează

Catalonia (catalană: Catalunya, spaniolă: Cataluña, franceză: Catalogne, occitană (aranesă):Catalonha) este o regiune din nord-estul Spaniei în care este dominantă limba catalană și care are statutul de regiune autonomă (Comunidad Autónoma). Acoperă o suprafață de 31.950 km² cu o populație de 7.5 milioane, și are capitala la Barcelona.

Constituie nucleul original și cel mai important și mai extins teritoriu al limbii și culturii catalane. Spre deosebire de Regiunea autonomă Catalonia, cunoscută uneori și sub numele de Principat (catalană: "el Principat") sau de Catalonia strictă (catalană: "la Catalunya estricta"), există și regiunea istorică Catalonia, mai extinsă ca suprafață, care, pe lângă provincia autonomă Catalonia, include Catalonia de Nord (catalană: Catalunya Nord), o provincie a Franței din 1659, provincia vecină Valencia, (catalană: València), Insulele Baleare (catalană: Illes Balears), Andorra, și o zonă adiacentă din Aragon (referită informal ca la Franja de Ponent). Toate aceste zone sunt asociate cu istoria poporului catalan și cu răspândirea limbii catalane. Întreaga regiune istorică amintită este cunoscută sub numele de Țările Catalane (catalană: "Països Catalans"). Termenul Catalonia este, oricum, câteodată aplicat de catalani, mai ales de cercurile naționaliste, pentru întreaga regine istorică vorbitoare de catalană.

Numele oficial al administrației autonome catalane (incluzând consiliul executiv sau guvernul, parlamentul și președintele) este Generalitat de Catalunya. Unii folosesc acest termen numai pentru consiliul executiv sau guvern. De fapt, Generalitat de Catalunya este sistemul (autonom) de guvernământ, întocmai cum Republica Portugheză este sistemul (independent) portughez de guvernământ. Regiunea deține propria ei forță de poliție, Mossos d'Esquadra, care după obținerea autonomiei inlocuiește în mare parte Guardia Civil și Policia Nacional, aflate sub conducerea guvernului central spaniol.

Spre deosebire de Țara Bascilor (comunitățiile autonome Navarra și Pais Vasco),Catalonia nu are un sistem fiscal independent de guvernul spaniol central, de aceea peste 60% din taxele și impozitele din Catalonia se folosesc la menținerea celorlalte comunități autonome mai sărace din Spania, iar Catalonia nu deține un sistem sanitar și de învățământ complet.

Din punct de vedere administrativ Catalonia este divizată în patru provincii: Barcelona, Girona, Lleida, și Tarragona. De asemenea provinciile sunt divizate in „comarques”, adică districte sau raioane.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Regiunea autonomă Catalona se învecinează cu Valencia la sud, cu Aragon la vest, cu Franța și Andorra la nord și cu Marea Mediterană la est și la sud-est.

Munți:

  • Pirinei și Catalani: Val d'Aran în partea de nord, Pica d'Estats 3141 m., Puigmal 2911 m., depresiunea Cerdanya, pasul Perthus (în apropriere de drumul antic din timpul romanilor).
  • Munți de pe litoralul catalan: Montseny, Montserrat, Montsant.
  • Sistem iberic: Maestrat.

Râuri principale:

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima din Catalonia este foarte diversă. Zonele cu populația situată pe coasta din Tarragona, Barcelona și Girona au un climat mediteranean, partea interioară (inclusiv provincia Lleida și partea interioară a Barcelona) cuprind un climat continental mediteranian iar Munții Pirinei au un climat alpin.

În zona mediteraneană, verile sunt uscate și călduroase, iar temperatura maximă este în jur de 25-30 °C. Iarna este rece în unele zone și ninge frecvent în Munții Pirinei, ocazional ninge la altitudini mai mici, chiar și în zonele de coasta iar primăvara și toamna sunt de obicei anotimpuri ploioase.

Parte interioară din Catalonia este caldă și uscată pe timpul verii. Temperatura poate ajunge la 35 °C, în unele zile chiar și la 40 °C. Nopțile sunt mai reci decât la coastă, cu temperaturi de aproximativ 14 °- 16 °C.

Locuri din patrimoniul mondial UNESCO în Catalonia[modificare | modificare sursă]

Vezi și:

Tradiții[modificare | modificare sursă]

Festivalurile și tradițiile din Catalonia unesc societatea catalană și ajută la cimentarea caracterului ei particular. Printre cele mai importante festivități se numără correfocs, în care „dracii" „se joacă” cu focul și cu oamenii. Acești draci nu sunt în acest caz încarnarea răului; ei sunt exuberanți, dansând pe sunetele tamburinelor și ale tradiționalului oboi, timp în care lansează focuri de artificii.

Dar poate cele mai spectaculoase dintre festivalurile catalane sunt acelea ale colles castelleres, grupuri de entuziaști care formează turnuri de oameni impresionante (până la înălțimea a nouă oameni). Această tradiție veche, care acum s-a extins într-o mare parte a Cataloniei, și care a devenit un show, sau sport care atrage mii și mii de catalani. Alte sărbători folclorice importante sunt carnavalul din Vilanova i la Geltrú și Patumul din Berga.

Catalanii au și o muzică deosebită de dansuri. Dansul numit Sardana este un dans deschis, circular, care își are originea in Catalonia de nord, mai cu seamă în districtul Empordà din provincia Gerona. El este dansat în zilele noastre în piețe și străzi, pe muzica unor ansambluri de instrumente de suflat numite combles. Oricine se poate alătura dansatorilor.

Imnul Cataloniei este "Els Segadors" (Secerătorii).

Legături externe[modificare | modificare sursă]