Catalonia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
  |
|
|---|---|
| Informaţii | |
| Ţară: | Spania |
| Capitală: | Barcelona |
| Suprafaţă: | 32.114 km² |
| Populaţie: •În 2005: •Densitate: |
Locul 2 7.083.618 loc. 220,57 loc/km² |
| Preşedinte | José Montilla Aguilera |
| ISO 3166-2 | CT |
| Web: | http://www.gencat.cat/ |
| Provincii: | Barcelona, Girona, Lleida, Tarragona |
| Hartă | |
 |
|
| Nota: [1] în catalană [2] în araneză |
|
Catalonia (catalană: Catalunya, spaniolă: Cataluña, franceză: Catalogne, aranesă:Catalonha) este o regiune din nord-estul Spaniei în care este dominantă limba catalană şi care are statutul de regiune autonomă (Comunidad Autónoma). Acoperă o suprafaţă de 31.950 km² cu o populaţie de 6,3 milioane, şi are capitala la Barcelona.
Constituie nucleul original şi cel mai important şi mai extins teritoriu al limbii şi culturii catalane. Spre deosebire de Regiunea autonomă Catalonia, cunoscută uneori şi sub numele de Principat (catalană: "el Principat") sau de Catalonia strictă (catalană: "la Catalunya estricta"), există şi regiunea istorică Catalonia, mai extinsă ca suprafaţă, care, pe lângă provincia autonomă Catalonia, include Catalonia de Nord (catalană: Catalunya Nord), o provincie a Franţei din 1659, provincia vecină Valencia, (catalană: València), Insulele Baleare (catalană: Illes Balears), Andorra, şi o zonă adiacentă din Aragon (referită informal ca la Franja de Ponent). Toate aceste zone sunt asociate cu istoria poporului catalan şi cu răspândirea limbii catalane. Întreaga regiune istorică amintită este cunoscută sub numele de Ţările Catalane (catalană: "Països Catalans"). Termenul Catalonia este, oricum, câteodată aplicat de catalani, mai ales de cercurile naţionaliste, pentru întreaga regine istorică vorbitoare de catalană.
Numele oficial al administraţiei autonome catalane (incluzând consiliul executiv sau guvernul, parlamentul şi preşedintele) este Generalitat de Catalunya. Unii folosesc acest termen numai pentru consiliul executiv sau guvern. De fapt, Generalitat de Catalunya este sistemul (autonom) de guvernământ, întocmai cum Republica Portugheză este sistemul (independent) portughez de guvernământ. Regiunea deţine propria ei forţă de poliţie, Mossos d'Esquadra, care după obţinerea autonomiei inlocuieşte în mare parte Guardia Civil şi Policia Nacional, aflate sub conducerea guvernului central spaniol.
Spre deosebire de Ţara Bascilor (comunităţiile autonome Navarra şi Pais Vasco),Catalonia nu are un sistem fiscal propriu, de aceea susţinerea economică a administraţiei regionale depinde aproape în totalitate de bugetele guvernamentale spaniole.
Din punct de vedere administrativ Catalonia este divizată în patru provincii: Barcelona, Girona, Lleida, şi Tarragona. De asemenea provinciile sunt divizate in „comarques”, adica districte sau raioane.
[modifică] Geografie
Regiunea autonomă Catalona se învecinează cu Valencia la sud, cu Aragon la vest, cu Franţa şi Andorra la nord şi cu Marea Mediterană la est şi la sud-est.
Munţi:
- Pirinei şi Catalani: Val d'Aran în partea de nord, Pica d'Estats 3141 m., Puigmal 2911 m., depresiunea Cerdanya, pasul Perthus (în apropriere de drumul antic din timpul romanilor).
- Munţi de pe litoralul catalan: Montseny, Montserrat, Montsant.
- Sistem iberic: Maestrat.
Râuri principale:
[modifică] Locuri din patrimoniul mondial UNESCO în Catalonia
- Ansamblul arheologic de la Tarraco, Tarragona
- Bisericile catalane în stil romanic din Vall de Boí
- Parc Güell, Barcelona
- Palau Güell, Barcelona
- Casa Milà, Barcelona
- Mănăstirea Poblet, Poblet, provincia Tarragona
- Palau de la Música Catalana, Barcelona
- Spitalul Sant Pau, Barcelona
Vezi şi:
[modifică] Tradiţii
Festivalurile şi tradiţiile din Catalonia unesc societatea catalană şi ajută la cimentarea caracterului ei particular. Printre cele mai importante festivităţi se numără correfocs, în care „dracii" „se joacă” cu focul şi cu oamenii. Aceşti draci nu sunt în acest caz încarnarea răului; ei sunt exuberanţi, dansând pe sunetele tamburinelor şi ale tradiţionalului oboi, timp în care lansează focuri de artificii.
Dar poate cele mai spectaculoase dintre festivalurile catalane sunt acelea ale colles castelleres, grupuri de entuziaşti care formează turnuri de oameni impresionante (până la înălţimea a nouă oameni). Această tradiţie veche, care acum s-a extins într-o mare parte a Cataloniei, şi care a devenit un show, sau sport care atrage mii şi mii de catalani. Alte sărbători folclorice importante sunt carnavalul din Vilanova i la Geltrú şi Patumul din Berga.
Catalanii au şi o muzică deosebită de dansuri. Dansul numit Sardana este un dans deschis, circular, care îşi are originea in Catalonia de nord, mai cu seamă în districtul Empordà din provincia Gerona. El este dansat în zilele noastre în pieţe şi străzi, pe muzica unor ansambluri de instrumente de suflat numite combles. Oricine se poate alătura dansatorilor.
Imnul Cataloniei este "Els Segadors" (Secerătorii).
|
||||||||||||||||
|
||||||||||||||
