Lipoveni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la un grup etnic slav. Pentru alte sensuri, vedeți Lipoveni (dezambiguizare).
Rușii și lipovenii din România (2002)
Răspândirea lipovenilor din Bugeac și Dobrogea
Lipoveni în timpul unei ceremonii din fața bisericii în satul Slava Cercheză din Județul Tulcea (2004)
Lipovean
O verviță, mătanie tipic lipoveană
Flamură lipoveană

Lipovenii sunt un mic grup etnic slav (numără aprox. 40.000 persoane) de origine rusească care locuiesc în special în județul Tulcea din România precum și în zona Bugeacului (mai ales în preajma orașului Vâlcov) din regiunea Odesa, Ucraina. Mici grupuri de lipoveni trăiesc și în Moldova, inclusiv în Bucovina, dar și în județele Brăila, Constanța și Ialomița.

Originea[modificare | modificare sursă]

După sinodul din 1654 în care Patriarhul Nikon a reformat biserica rusă, au început să se ia măsuri restrictive din partea autorităților laice și religioase ruse, care au culminat odată cu venirea la putere a lui Petru cel Mare (1682-1725) și introducerea de către acesta a unor măsuri drastice de europenizare.

Refuzul unor credincioși de a accepta înnoirea a făcut ca aceștia să fie supuși la taxe insuportabile și forțați să poarte o vestimentație specifică. Nemaiputând să suporte toate aceste restricții, staroverii (credincioșii de rit vechi) au luat drumul pribegiei, răspândindu-se în întreaga lume (Polonia, Austria, Canada, Alaska, Japonia etc.), inclusiv la gurile Dunării, în Dobrogea, tocmai pentru că, la origine fiind pescari, din zona râurilor Don și Nipru, și-au putut relua practicarea acestei meserii.

Cunoscuți de autoritățile locale sub denumirea de lipoveni (lipatei), aceștia și-au păstrat limba, obiceiurile și credința, fiind divizați atât pe criterii religioase (în 1690 s-au împărțit în popovti - popiști și bezpopovti - nepopiști), cât și etnice (rușii mari-moscoviți, rascolnicii propriu-ziși, cazaci zaporojeni, haholi, necrasovti, ucraineni).

După un popas în Basarabia sudică, în pădurile de tei, staroverii s-au așezat în mod deosebit în Dobrogea și Bucovina, în două mari valuri: primul după răscoala lui Bulavin, pe vremea lui Petru cel Mare, al doilea, în timpul țarinei Ecaterina a II-a (1762-1796).

Au emigrat din Rusia acum 200 de ani nemulțumiți de schimbările din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse. S-au așezat de-a lungul râului Prut din Moldova și în Delta Dunării în România și Ucraina. În cadrul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi a Lipovenilor și-au menținut tradiții religioase puternice care preced reformele întreprinse de Biserica Ortodoxă rusească din timpul domniei lui Petru cel Mare.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Există mai multe ipoteze referitoare la originea termenului „lipoveni”[1]:

  • ipoteza apelativă: din cuvântul rusesc „lipa”[2] care înseamnă „tei”, din lemnul căruia sunt fabricate numeroase obiecte gospodărești, inclusiv ramele lotcilor (barca lipovenilor). O altă explicație, care poate fi luată în considerare, este faptul că acest grup etnic a trăit, vreme îndelungată, în pădurile de tei din sudul Basarabiei.
  • ipoteza toponimică: de la un toponim mitic, Lipova.
  • ipoteza sacrală: de la filippovka, nume de sărbătoare.
  • ipoteza antroponimică: de la rus. Filipp > filippovcy sau filippovane („adepții lui Filipp”, rom. (fi)lipoveni cu „fi”- suprimat prin afereză), adepții lui Filipp Pustosviat (1672-1742).
  • unii cercetători români și străini consideră plauzibilă originea etnonimului de la o localitate numită Lipoveni din Republica Moldova[necesită citare].

Așezări[modificare | modificare sursă]

Personalități lipovene din România[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Victor Vascenco, „Melchidesec și lipovenii”, în Romanoslavica XLII, Ed. Univ. București, 2007, p. 133
  2. ^ În alfabet rusesc: Липа
  3. ^ http://www.resurseculturale.ro/site/?q=book/export/html/19
  4. ^ http://www.sport101.ro/articol_726_sport101_pg_0.htm
  5. ^ http://www.memorialulrevolutiei.ro/index.php?page=revista-on-line/memorial-3/ivan-evseev

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Rușii-Lipoveni din România: studiu de geografie umană, Filip Ipatiov, Presa Universitară Clujeana, 2001
  • Lipovenismul, adică schismaticii și ereticii rusești ...', Melchisedec Ștefănescu, București, 1871

Legături externe[modificare | modificare sursă]