Lipoveni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Dezambiguizare
Acest articol se referă la un grup etnic slav. Pentru alte sensuri vedeţi lipoveni (dezambiguizare).
Răspândirea lipovenilor din Bugeac şi Dobrogea
Lipoveni în timpul unei ceremonii din faţa bisericii în satul Slava Cercheză din Judeţul Tulcea (2004)
Lipovean

Lipovenii sunt un mic grup etnic slav (numără aprox. 40.000 persoane) de origine rusească care locuiesc în special în Delta Dunării, în judeţul Tulcea precum şi Bugeac (mai ales în preajma oraşului Vâlcov) din Ucraina. Mici grupuri de lipoveni trăiesc şi în Moldova, inclusiv în Bucovina.

Cuprins

[modifică] Originea

După sinodul din 1654 în care Patriarhul Nikon a reformat biserica rusă, au început să se ia măsuri restrictive din partea autorităţilor laice şi religioase ruse, care au culminat odată cu venirea la putere a lui Petru cel Mare (1682-1725) şi introducerea de către acesta a unor măsuri drastice de europenizare.

Refuzul unor credincioşi de a accepta înnoirea a făcut ca aceştia să fie supuşi la taxe insuportabile şi forţaţi să poarte o vestimentaţie specifică. Nemaiputând să suporte toate aceste restricţii, staroverii (credincioşii de rit vechi) au luat drumul pribegiei, răspândindu-se în întreaga lume (Polonia, Austria, Canada, Alaska, Japonia etc.), inclusiv la gurile Dunării, în Dobrogea, tocmai pentru că, la origine fiind pescari, din zona râurilor Don şi Nipru, şi-au putut relua practicarea acestei meserii.

Cunoscuţi de autorităţile locale sub denumirea de lipoveni (lipatei), aceştia şi-au păstrat limba, obiceiurile şi credinţa, fiind divizaţi atât pe criterii religioase (în 1690 s-au împărţit în popovti - popişti şi bezpopovti - nepopişti), cât şi etnice (ruşii mari-moscoviţi, rascolnicii propriu-zişi, cazaci zaporojeni, haholi, necrasovti, ucraineni).

După un popas în Basarabia sudică, în pădurile de tei, staroverii s-au aşezat în mod deosebit în Dobrogea şi Bucovina, în două mari valuri: primul după răscoala lui Bulavin, pe vremea lui Petru cel Mare, al doilea, în timpul ţarinei Ecaterina a II-a (1762-1796).

Au emigrat din Rusia acum 200 de ani nemulţumiţi de schimbările din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse. S-au aşezat de-a lungul râului Prut din Moldova şi în Delta Dunării în România şi Ucraina. În cadrul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi a Lipovenilor şi-au menţinut tradiţii religioase puternice care preced reformele întreprinse de Biserica Ortodoxă rusească din timpul domniei lui Petru cel Mare.

Se pare că denumirea de „Lipoveni” vine din cuvântul rusesc „Lipa”[1] care înseamnă „Tei”, din lemnul căruia sunt fabricate numeroase obiecte gospodăreşti, inclusiv ramele lotcilor (barca lipovenilor). O altă explicaţie, care poate fi luată în considerare, este faptul că acest grup etnic a trăit, vreme îndelungată, în pădurile de tei din sudul Basarabiei.

[modifică] Aşezări

[modifică] Personalităţi lipovene din România

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

[modifică] Note şi referinţe

  1. ^ În alfabet rusesc: Липа
Unelte personale