August Treboniu Laurian

0
Membru fondator al Academiei Române

August Treboniu Laurian
Bust expus in parcul Astra "Sibiu"
Naștere	17 iulie 1810 satul Fofeldea, comuna Nocrich, județul Sibiu
Deces	25 februarie 1881 București
Profesie	filolog, istoric, publicist și om politic
Naționalitate	română

August Treboniu Laurian (pe numele real Augustin Trifan, n. 17 iulie 1810, satul Fofeldea, comuna Nocrich, județul Sibiu, d. 25 februarie 1881, București) a fost un filolog, istoric, publicist și om politic, unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848 din Transilvania. A fost unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române (2 iunie 1867), secretar general și președinte al Societății Academice Române și președinte al Secțiunii Literare (1867 - 1876).

Studii

August Treboniu Laurian și-a făcut studiile secundare la Sibiu. După studiile de filosofie de la Cluj, a studiat știintele fizice, matematica și astronomia la Universitatea și Institutul Politehnic din Viena și apoi la Göttingen.

Activitate

S-a ocupat și cu studii filologice ca profesor 1842-1848 la Sf. Sava, apoi la Universitatea din București, unde l-a întâlnit pe Nicolae Bălcescu, împreună cu care publică în 1845 prima revistă de istorie românească, numită „Magazin istoric pentru Dacia”, care se adresa românilor din toate cele trei principate. Articolele acestei reviste promovează un punct de vedere naționalist privind vechimea, continuitatea și unitatea românilor din Transilvania, Moldova și Muntenia. Se înscrie în Frăția în 1843.

August Treboniu Laurian a fost un participant activ la Revoluția de la 1848 din Ardeal. La îndrumarea lui Nicolae Bălcescu, s-a întors în Transilvania și a contribuit la organizarea mișcării revoluționare, ca mobilizator și conducător, în care încearcă să refacă din imaginație limba română cam din secolul al XIII-lea. El a pornit de la ideea eronată că menirea gramaticii este de a îndrepta limba și de a îndepărta cuvintele ce nu par corecte. Limba astfel creată era artificială.

Pagină din „Dictionarul limbei romane”, criticat pentru latinizarea excesivă a ortografiei româneşti.

Între 1871 și 1876, în colaborare cu Ion C. Massim, profesor la Sf. Sava, a publicat „Dicționarul limbii române”, în două volume (1871-1875), în care, încercând să purifice limba de elementele nelatine, a făcut ca aceasta să semene doar vag cu limba româna autentică. Autorii dicționarului își descriu lucrarea astfel (în ortografia folosită de ei înșiși): „Glossariu care coprinde vorbele d'in limb'a romana straine prin originea sau form'a loru, cumu si celle de origine indouiosa. Dupo insarcinarea data de Societatea academica romana”. Partea I, două volume mari de 1864 pagini, cuprinde numai cuvinte de origine latină, cele mai multe neintrate în limba română. Partea a II-a, este un glosar de 584 pagini, unde se află cuvintele de origine îndoielnică sau străină care, deși indispensabile comunicării, sunt propuse să fie eliminate. Ortografia este etimologică. Limba română este aproape de nerecunoscut în acest dicționar!

Varia

• Amintim aici că unica strănepoată în linie directă a lui August Treboniu Laurian este Doamna Rodica Maria Laurian din București.

Cinstirea lui August Treboniu Laurian

• La Fofeldea se găsește un bust al lui August Treboniu Laurian [1], sculptat de Nicolaie Pascu Goia.
• În Parcul Astra din Sibiu, în cadrul unei festivități, a fost așezat, pe data de 16 septembrie 2010, un bust al lui August Treboniu Laurian (autori sculptorul Adrian Popescu și inginer arhitect Ilie Crețu).
• La Botoșani, funcționează Colegiul Național „August Treboniu Laurian”.

Numismatică

• La 9 august 2010, pentru cinstirea savantului August Treboniu Laurian, la cea de-a 200-a aniversare de la naștere, Banca Națională a României a pus în circulație, în scop numismatic, o monedă comemorativă din argint, de calitate proof. Moneda este rotundă și are diametrul de 37 mm. Valoarea nominală a monedei este de 10 lei. Moneda are greutatea de 31,103 grame, titlul de 999‰, iar marginea este zimțată. Tirajul emisiunii este de 1000 de exemplare. Aversul monedei reprezintă monumentul specific latinității poporului și limbii române: «Lupa capitolina», stema României, denumirea statului emitent, ROMANIA, valoarea nominală a monedei, precum și milesimul 2010. Reversul prezintă efigia savantului Augustin Treboniu Laurian, un fragment din coperta revistei „Magazin Istoric pentru Dacia”. În partea de jos a monedei sunt gravați anii „1810“ și „1881“, iar circular sunt gravate cuvintele „AUGUST TREBONIU LAURIAN”.

Bibliografie

• George Bariț, „Un monument pus lui August Treboniu Laurian”, în Observatoriul, IV, nr. 33-34
• Ioan Bianu, „Laurian”, în Revista nouă, II, 1889, nr. 2, p. 41-45
• Garabet Ibrăileanu, „A. T. Laurian”, în Epoca, 1903, 3 iulie
• Nicolae Iorga, „August Treboniu Laurian”, în vol. Oameni care au fost, Vălenii de Munte, 1911, p. 9-13
• Dimitrie Macrea, Studii de lingvistică română, București, 1970, p. 67-94
• Ilie Popescu Teiușan și Vasile Netea, August Treboniu Laurian. Viața și activitatea sa, București, 1970
• Heinz Stănescu, „Poezia pașoptistă germană a lui August Treboniu Laurian”, în Studii și cercetări de istorie literară și folclor, XIX, 1970, nr. 4
• Ioan Chindriș, „August Treboniu Laurian”, în col. George Bariț și contemporanii săi, I, București, 1973, p. 89-201
• Ioan Chindriș, „Publicistica științifică a lui August Treboniu Laurian”, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj, XXII, 1979, p. 179-201.
• Ioan Chindriș, „Un poem inedit de la 1848 al lui August Treboniu Laurian”, în Manuscriptum, XIX, 1988, nr.1, p.29-37.

Legături externe

• en Encyclopedia of 1848 Revolutions: August Treboniu Lauarian
• Ioan Chindriș, „Transilvanica I - Studii și secvențe istorice”, * (Cuprins)
• Emisiune numismatică - monedă din argint, dedicată aniversării a 200 de ani de la nașterea lui August Treboniu Laurian