Theodor Aman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
0
Sigla academia romana.gif Membru post-mortem al Academiei Române
Theodor Aman
Theodor Aman - Autoportret02.jpg
Autoportret
Nume la naștere Theodor Aman
Născut 20 martie 1831
Câmpulung-Muscel, Țara Românească
Decedat 19 august 1891 (60 de ani)
București, România
Naționalitate Flag of Romania.svg român
Domeniu artistic pictură
Pregătire Michel Martin Drolling, Constantin Lecca, François-Édouard Picot, Carol Wallenstein
Autoportret

Theodor Aman (n. 20 martie 1831, Câmpulung-Muscel — d. 19 august 1891, București) a fost pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București.

Studii[modificare | modificare sursă]

Studiază la București la Colegiul Național Sfântul Sava, apoi la Paris. Profesor și întemeietor al Școlii de Arte Frumoase din București. Se dedică picturii influențat de maeștrii Renașterii italiene. Revenit pe meleagurile natale s-a inspirat din viața muscelenilor lăsând mai multe pânze cu peisaje din Câmpulung și împrejurimi. Numele său a rămas în istoria artei românești nu doar prin valoarea operelor semnate, ci și prin contribuția avută la întemeierea primelor școli de Arte frumoase, la București și Iași (1864). După lecții de desen cu pictorul Constantin Lecca, la Școala Centrală din Craiova, pleacă în 1850 la Paris, unde studiază pictura cu Michel Martin Drolling, apoi, din 1851, cu François-Édouard Picot. Prestigiul de care s-a bucurat Aman a fost sporit și de funcția sa de director al Școlii naționale de arte frumoase, încă de la înființarea acestei instituții, în 1863. În pictura sa de o rigoare academistă, simbolurile evocărilor istorice aduc o anume prospețime, în sensul situării artistului în actualitate. Noutatea pânzelor sale ține astfel mai mult de răspunsurile tematice la preocupări sociale și politice din perioada fondării statului național român. Nu lipsesc însă și unele încercări de luminare a paletei, de surprindere a instantaneului, ce ne vorbește despre ecoul, fie și palid, al experiențelor unor artiști francezi care pictau în aer liber, la Barbizon, în împrejurimile Parisului, unde în deceniile șapte și opt ale secolului XIX, se pun bazele impresionismului. Începe să picteze încă de pe atunci o serie de compoziții istorice, unul din genurile sale preferate în care va excela.

Cariera[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere al formației sale ideologice, trecerea lui Aman pe la liceul Sfîntul Sava a avut multă însemnătate. În acești ani se pregătea în Țara Românească revoluția de la 1848. Ideile ei, care trezeau conștiința națională militînd pentru înlăturarea feudalității, unirea Principatelor și întemeierea unui stat autonom, erau cu înflăcărare promovate de la catedra de profesori ca Al. Treboianu-Laurian, Costache Aristia, Aaron Florian (îi fusese profesor și la Craiova).

Pe băncile școlii se împrietenește cu partizanii înfocați ai revoluției ca de pilda George Cretzianu. Însuși fratele pictorului, Alexandru, student în Franța, era inscris în anii 1846 si 1847 în "Societatea studenților români din Paris”, care nu era decît filiala de peste hotare a "Asociației literare” din Muntenia, îndărătul căreia acționau de fapt revoluționarii pașoptiști.  Între 1848-1850 colegiul Sfîntul Sava este închis.

Tînărul pictor nu avea motive să se întoarcă la București. Viața artistică era acum foarte redusă. Școlile de artă nu existau. "Meseria” de artist continuă sa fie disprețuită; prejudecățile, ignoranța și totala lipsă de înțelegere a claselor dominante îngreunau calea dezvoltării picturii în Principate. Astfel, în 1850, Theodor Aman pleacă la Paris la studii. Aici, Aman se înscrie ca elev in atelierul lui Drolling și un an mai tîrziu – după moartea acestuia survenită la 9 ianuarie 1851 – în cel al Picot. 

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Petrecere cu lăutari, 1851
  • Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul, 1852
  • Bătălia de la Oltenița, 1854
  • Bătălia de la Alma, 1855
  • Bătălia românilor cu turcii în insula Sf. Gheorghe, 1859
  • Unirea principatelor , 1859
  • Vlad Țepes și solii turci, 1861-1864
  • Izgonirea turcilor la Călugăreni, 1872
  • Tudor Vladimirescu, 1874-1876
  • Boierii surprinși la ospăț de trimișii lui Vlad Țepeș, 1885-1887
  • Hora de la Aninoasa, 1890
  • Peisaj cu barca pe lac
  • Stradă în Sinaia
  • Portul Constanța
  • Petrecere în familie
  • Canoniera în portul Constanța
  • În parc

Fotogalerie[modificare | modificare sursă]

Cinstirea lui Theodor Aman[modificare | modificare sursă]

Filatelie[modificare | modificare sursă]

Marcă poştală emisă în 2014, cu prilejul sărbătoririi a 150 de ani de la fondarea Școlii Naționale de Arte Fumoase din București

La sărbătorirea a 150 de ani de la fondarea Școlii Naționale de Arte Frumoase, Poșta Română a pus în circulație o marcă poștală cu valoarea nominală de 8,10 lei care îl reprezintă pe Theodor Aman.

Medalistică[modificare | modificare sursă]

Pentru sărbătorirea a 150 de ani de la înființarea Școlii Naționale de Arte Frumoase, la 12 mai 2014, Banca Națională a României a pus în circulație, în intenția colecționarilor, un set de monetărie care cuprinde monedele românești aflate în prezent în circulație și monedele comemorative cu valori nominale de 50 de bani (Aurel Vlaicu, Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab și Vladislav I Vlaicu), precum și o medalie de argint cu titlul de 800‰[1]. Medalia este rotundă, are diametrul de 28 mm și o greutate de 15,5 grame; are cantul neted și a fost emisă de calitate proof[2][3]. Au fost emise 500 de seturi de monetărie, cu acest prilej[3].

  • Pe aversul medaliei au fost gravate portretul lui Theodor Aman, numele pictorului, edificiul Universității Naționale de Artă, iar, circular, textul: BUCURESTI și UNIVERSITATEA NATIONALA DE ARTA[3].
  • Pe reversul medaliei este gravată imaginea medaliei realizate pornind de la un proiect al lui Theodor Aman[3].

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Maeștrii Picturii Românești în Muzeul de Artă al Republicii Populare Române, (Texte scrise de Ionel Jianu și Ion Frunzetti), Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1953.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Theodor Aman


Pictură Artă Sculptură
Pictori celebriPicturi celebrePictori români Muzee Sculptori celebriSculpturi celebreSculptori români
PicturăPictoriPicturiCurenteTehnici Curente SculpturăSculpturiSculptoriTehnici