Theodor Aman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
0
Sigla academia romana.gif Membru post-mortem al Academiei Române
Theodor Aman
Theodor Aman - Autoportret02.jpg
Autoportret
Nume la naștere Theodor Aman
Născut 20 martie 1831
Câmpulung-Muscel, Țara Românească
Decedat 19 august 1891 (60 de ani)
București, România
Naționalitate Flag of Romania.svg român
Domeniu artistic pictură
Pregătire Michel Martin Drolling, Constantin Lecca, François-Édouard Picot, Carol Wallenstein


Autoportret

Theodor Aman (n. 20 martie 1831, Câmpulung-Muscel — d. 19 august 1891, București) a fost pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București.

Studii[modificare | modificare sursă]

Studiază la București la Colegiul Național Sfântul Sava, apoi la Paris. Profesor și întemeietor al Școlii de Arte Frumoase din București. Se dedică picturii influențat de maeștrii Renașterii italiene. Revenit pe meleagurile natale s-a inspirat din viața muscelenilor lăsând mai multe pânze cu peisaje din Câmpulung și împrejurimi. Numele său a rămas în istoria artei românești nu doar prin valoarea operelor semnate, ci și prin contribuția avută la întemeierea primelor școli de Arte frumoase, la București și Iași (1864). După lecții de desen cu pictorul Constantin Lecca, la Școala Centrală din Craiova, pleacă în 1850 la Paris, unde studiază pictura cu Michel Martin Drolling, apoi, din 1851, cu François-Édouard Picot. Prestigiul de care s-a bucurat Aman a fost sporit și de funcția sa de director al Școlii naționale de arte frumoase, încă de la înființarea acestei instituții, în 1863. În pictura sa de o rigoare academistă, simbolurile evocărilor istorice aduc o anume prospețime, în sensul situării artistului în actualitate. Noutatea pânzelor sale ține astfel mai mult de răspunsurile tematice la preocupări sociale și politice din perioada fondării statului național român. Nu lipsesc însă și unele încercări de luminare a paletei, de surprindere a instantaneului, ce ne vorbește despre ecoul, fie și palid, al experiențelor unor artiști francezi care pictau în aer liber, la Barbizon, în împrejurimile Parisului, unde în deceniile șapte și opt ale secolului XIX, se pun bazele impresionismului. Începe să picteze încă de pe atunci o serie de compoziții istorice, unul din genurile sale preferate în care va excela.

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Petrecere cu lăutari, 1851
  • Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul, 1852
  • Bătălia de la Oltenița, 1854
  • Bătălia de la Alma, 1855
  • Bătălia românilor cu turcii în insula Sf. Gheorghe, 1859
  • Unirea principatelor , 1859
  • Vlad Țepes și solii turci, 1861-1864
  • Izgonirea turcilor la Călugăreni, 1872
  • Tudor Vladimirescu, 1874-1876
  • Boierii surprinși la ospăț de trimișii lui Vlad Țepeș, 1885-1887
  • Hora de la Aninoasa, 1890
  • Peisaj cu barca pe lac
  • Stradă în Sinaia
  • Portul Constanța
  • Petrecere în familie
  • Canoniera în portul Constanța
  • În parc

Fotogalerie[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Maeștrii Picturii Românești în Muzeul de Artă al Republicii Populare Române, (Texte scrise de Ionel Jianu și Ion Frunzetti), Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1953.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Theodor Aman


Pictură Artă Sculptură
Pictori celebriPicturi celebrePictori români Muzee Sculptori celebriSculpturi celebreSculptori români
PicturăPictoriPicturiCurenteTehnici Curente SculpturăSculpturiSculptoriTehnici