1866
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Secole: Secolul XVIII - Secolul XIX - Secolul XX
Decade: Anii 1810 Anii 1820 Anii 1830 Anii 1840 Anii 1850 - Anii 1860 - Anii 1870 Anii 1880 Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910
Ani: 1861 1862 1863 1864 1865 - 1866 - 1867 1868 1869 1870 1871
Anul 1866 (MDCCCLXVI) a fost un an al calendarului gregorian.
Evenimente [modificare]
- 12 ianuarie: La Londra, ia ființă Societatea Regală Aeronautică.
- 11 februarie: Alexandru Ioan Cuza, domnitorul României, este silit să abdice, ca urmare a conjurației pregătite de coaliția dintre conservatori și liberal–radicali (Monstruoasa coaliție). Puterea a fost preluată de o locotenență domnească alcătuită din: Lascăr Catargiu (reprezentantul Moldovei și al conservatorilor), generalul Nicolae Golescu (reprezentant al Țării Românești și al liberalilor) și colonelul Nicolae Haralambie (reprezentantul armatei). În drumul său spre exil, Cuza poposește în Timișoara, unde este cazat la Hotelul Trompetistul.
- februarie: Principatele Unite - Camera și Senatul sunt convocate în ședință extraordinară și proclamă instituirea monarhiei constituționale, alegând în unanimitate pe contele Filip de Flandra, al treilea fiu al regelui Leopold I al Belgiei, ca Filip I.
- 16 februarie: Deși Filip de Flandra a comunicat refuzul său, "Monitorul Oficial" publică mesaje prin care acesta este aclamat ca Filip I.
- 26 februarie/10 martie: La Paris începe Conferința reprezentanților celor 7 puteri garante care discută problema Principatelor Unite. Se vor declara împotriva aducerii unui prinț străin, punând problema separării Principatelor, Unirea fiind recunoscută numai pe timpul domniei lui Cuza.
- 19 martie: Cu acordul guvernului, Ion C. Brătianu se deplasează la Düsseldorf pentru a încerca să obțină acceptul Prințului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen de a deveni domnul României. Carol a devenit candidat după refuzul fratelui său mai mare Leopold care viza tronul Spaniei.
- 1 aprilie: Ia ființă Societatea Literară Română, viitoarea Academie Română, cu misiunea de a alcătui un dicționar al limbii române și de a-i fixa gramatica și ortografia.
- 29 aprilie: Sfătuit de cancelarul Otto Bismarck al Prusiei să pună puterile garante în fața faptului împlinit și încurajat de împăratul Napoleon al III-lea al Franței și cu aprobarea tacită a regelui Wilhelm al Prusiei, Prințul Carol se hotărăște să accepte domnia.
- 5 mai/17 mai: Reprezentanții puterilor garante întruniți la Paris se hotărăsc să nu recunoască validitatea alegerii lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.
- 10 mai/22 mai: Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen în vârstă de 27 de ani ajunge la București și primește cheiele orașului de la Dumitru Brătianu.
- 11 mai/23 mai: Principele Carol îi scrie reginei Victoria a Angliei vestindu-i urcarea sa pe tron și exprimând speranța recunoașterii sale de către guvernul englez.
- 23 mai/4 iunie: La Conferința de la Paris, Rusia propune să se acorde Turciei dreptul de a trimite un comisar în Principate dar propunerea - susținută de Turcia - este respinsă de Franța, Anglia, Italia și Prusia.
- 29 mai/10 iunie: Domnitorul Carol I începe învățarea limbii române cu August Treboniu Laurian, profesor la Universitatea din București.
- 8 iunie: Parlamentul canadian se întrunește pentru prima dată la Ottawa.
- 4 iunie/14 iunie: Începe Războiul austro-prusac.
- 20 iunie: Regatul Italiei declară război Austriei.
- 1 iulie: Carol I promulgă prima constituție a României – Constituțiunea Principatelor Unite Române.
- 3 iulie: Armata prusacă învinge armata austriacă în Bătălia de la Königgrätz.
- 5 iulie: Prințesa Helena, a treia fiică a reginei Victoria, se căsătorește cu Prințul Christian de Schleswig-Holstein.
- 6 august: Moare fratele mai mic al domnitorului Carol, Prințul Anton, la vârsta de 24 de ani în urma rănilor primite în războiul austro-prusac.
- 23 august: Tratatul de la Praga pune capăt războiului austro-prusac.
- 11 octombrie: Poarta recunoaște ereditatea domniei lui Carol I, în descendență directă și recunoaște unirea celor două țări române.
- 12 octombrie: Tratatul de la Viena pune capăt războiului dintre Austria și Italia. Ca urmare, Italia anexează Veneția.
Nedatate [modificare]
- John Stuart Mill reclamă dreptul la vot pentru femei.
- David Livingstone începe să exploreze Africa Centrală.
- Intră în vigoare legea privind introducerea în România a sistemului metric.
Arte, Știință, Literatură și Filozofie [modificare]
- Primul concert simfonic din București, la Teatrul cel Mare, sub conducerea lui Eduard Wachmann.
- Debutul literar al lui Mihai Eminescu în revista Familia din Oradea, cu poezia De-aș avea.
- Bogdan Petriceicu Hașdeu editează, la București, revista săptămânală satirico–umoristică Satyrul.
- Premiera operei Viața pariziană de Jacques Offenbach.
- Paul Verlaine publică Poème saturniens.
- Fiodor Dostoievski publică Jucătorul.
- Édouard Manet pictează Femeie cu papagal.
- Alfred Nobel inventează dinamita.
Nașteri [modificare]
- 13 ianuarie: Dinu Brătianu, om politic liberal, deputat, ministru român și președinte al Partidului Național Liberal (d. 1950)
- 29 ianuarie: Romain Rolland, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (d. 1944)
- 25 februarie: Benedetto Croce, critic, filozof idealist și politician italian (d. 1952)
- 28 februarie: Viaceslav Ivanov, poet și dramaturg rus (m. 1949)
- 12 aprilie: Alexandr Ilici Ulianov, revoluționar rus, unul dintre liderii mișcării Pervomartovți, fratele mai mare al lui Lenin (d. 1887)
- 7 iunie: Henri Coandă, inventator român (d. 1972)
- 31 iulie: Nicolae Coculescu, matematician român (d. 1952)
- 12 august: Jacinto Benavente, dramaturg spaniol, laureat al Premiului Nobel (d. 1954)
- 10 septembrie: Jeppe Aakjær, scriitor danez (d. 1930)
- 20 septembrie: George Coșbuc, poet, jurnalist și traducător român (d. 1918)
- 25 septembrie: Thomas H. Morgan, biolog și genetician american (d. 1945)
- 22 octombrie: Aglae Pruteanu, actriță română (d. 1941)
- 12 noiembrie: Sun Yat-sen, revoluționar chinez
- 4 decembrie: Wassily Kandinsky, pictor rus (d. 1944)
- Akop Akopian, poet armean (d. 1937)
Decese [modificare]
- 8 aprilie: Benjamin Guy Babington, medic englez, inventatorul primului laringoscop (n. 1794)
- 13 iunie: Ludovic al II-lea al Bavariei (n. 1845)
- 20 iulie: Bernhard Riemann, matematician german (n. 1826)
- 25 septembrie: Karl Ludwig Hencke, astronom amator german (n. 1793)
- 13 octombrie: William Hopkins, geolog și matematician englez (n. 1793)
- 14 noiembrie: Miguel I al Portugaliei (n. 1802)