Unificarea Germaniei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Unificarea Germaniei a avut loc pe 18 ianuarie, 1871, când prim-ministrul prusac, Otto von Bismarck, reuşeşte să unifice câteva dintre statele germane independente într-o singură naţiune, creând astfel Imperiul German. Unificarea a fost posibilă în urma câştigării războiului Franco-Prusac şi a fost împlinită oficial în Sala Oglinzilor a palatului Versailles din Paris. Din acest moment toate statele descendente imperiului vor purta numele de Germania.
Cuprins |
[modifică] Preludiul
| Istoria Germaniei |
|---|
| Antichitatea |
| Triburile germanice |
| Perioada migraţiilor |
| Imperiul Francilor |
| Evul mediu |
| Sfântul Imperiu Roman |
| Colonizarea răsăritului |
| Apariţia naţiunii germane |
| Confederaţia Rinului |
| Confederaţia Germană |
| Confederaţia Germană de Nord |
| Imperiul German |
| Imperiul German |
| Primul război mondial |
| Republica de la Weimar |
| Republica de la Weimar |
| Germania Nazistă |
| Germania nazistă |
| Al doilea război mondial |
| Germania postbelică |
| Germania între 1945-1990 |
| Ocupaţia şi împărţirea |
| Expulzarea germanilor |
| RDG |
| RFG |
| Reunificarea Germaniei |
| Germania în zilele noastre |
| Germania |
| Alte subiecte germane |
| Istoria militară |
| Tabel cronologic |
| Istoria germanei |
| [Editează acest format] |
Au existat mai mulţi factori cheie ce au facilitat înfăptuirea unirii celor 39 de state germane, iniţial independente, într-o Germanie unită. Mişcări înspre o asemenea unificare existau cu mult înainte şi aveau origini în apariţia naţionalismului german. Revoluţiile europene din 1848 - urmate fiind de o puternică criză economică - au zguduit planurile Confederaţiei Germane de a se unifica. În acelasi timp o altă problemă majoră o punea Imperiul Austriac ce ducea o politică incompatibilă unirii.
În 1862,Wilhelm I, regele Prusiei, l-a învestit pe Bismarck cu funcţia de prim-ministru. Bismarck dorea impunerea Prusiei în cadrul Confederaţiei Germane şi astfel porneşte o serie de războaie menite să unifice Confederaţia într-un singur stat.
[modifică] Crearea imperiului "prin foc şi sabie"
Bismarck a împlinit unirea prin trei mari succese militare: Războiul Germano-Danez (1864), Războiul Austro-Prusac (1866) şi Războiul Franco-Prusac (1870–71).
Pretenţiile Danemarcei la regiunea Schleswig au dus la al doilea război al Schleswig-ului (Războiul Germano-Danez din 1864), în urma caruia Prusia şi Austria au ocupat ducatele daneze. Schieswig şi Lauenburg sunt administrate de Prusia, iar Holstein de Austria.
În 1866 sub pretextul proastei administrări austriece a Holstein-ului, Prusia declară razboi Austriei. Italia atacă la rândul ei Austria. Acest război este cunoscut şi sub numele de Răboiul de Şapte Săptămâni sau Războiul Civil German. Bătălia de la Königgrätz a fost decisivă pentru victoria Prusiei, în urma căreia Austria şi aliaţii ei au fost excluşi din vechea confederaţie creându-se în acest fel Confederaţia Germană de Nord. Cu această ocazie Prusia anexează câteva teritorii iar Austria pierde dominaţia naţiunilor germane. Italia primeşte Veneţia.
[modifică] Noul imperiu
[modifică] Statele constituente ale imperiului
- Regate (“Königreiche”)
- Mari ducate (“Großherzogtümer”)
- Baden - capitală Karlsruhe
- Hesse ("Hessen", informal "Hessen-Darmstadt") - capitală Darmstadt
- Mecklenburg-Schwerin - capitală Schwerin
- Mecklenburg-Strelitz - capitală Strelitz
- Oldenburg - capitală Oldenburg
- Saxe-Weimar-Eisenach (“Sachsen-Weimar-Eisenach”) - capitală Weimar
- Ducate (“Herzogtümer”)
- Anhalt - capitală Dessau
- Brunswick (“Braunschweig”) - capitală Wolfenbuttel sau Braunschweig
- Saxe-Altenburg (“Sachsen-Altenburg”) - capitală Altenburg
- Saxe-Coburg şi Gotha (vezi şi Saxe-Coburg şiSaxe-Gotha) (“Sachsen-Coburg und Gotha”) - capitale Coburg şi Gotha
- [[Saxe-Meiningen (“Sachsen-Meiningen”) - capitală Meiningen
- Principate (“Fürstentümer”)
- Lippe - capitală Detmold
- Reuss-Gera (“Reuß jüngere Linie”) - capitală Gera
- Reuss-Greiz (“Reuß ältere Linie”) - capitală Greiz
- Schaumburg-Lippe - capitală Bückeburg
- Schwarzburg-Rudolstadt - capitală Rudolstadt
- Schwarzburg-Sondershausen - capitală Sondershausen
- Waldeck-Pyrmont - capitală Arolsen
- Alte:
- Teritoriul imperial Alsacia şi Lorena (“Reichsland Elsaß-Lothringen”)

