Emanoil Bacaloglu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
0
Sigla academia romana.gif Membru titular al Academiei Române
Emanoil Bacaloglu
Emanoil Bacaloglu.jpg
Fizicianul Emanoil Bacaloglu
Născut(ă) 11 aprilie 1830
București, Țara Românească
Deces 30 august 1891, (61 de ani)
București, România
Naționalitate  România
Ocupație fizician, matematician, chimist

Emanoil Bacaloglu (n. 11 aprilie 1830, București - d. 30 august 1891) a fost un fizician, chimist și matematician român, de origine greacă.

A fost profesor de fizică la Universitatea București și membru titular al Academiei Române din 1879. A participat la Revoluția de la 1848. Este creditat cu primele lucrări științifice românești de matematică, fizică și chimie, contribuind astfel la crearea terminologiei în limba română pentru aceste domenii. Este și unul dintre principalii inițiatori ai „Societății de științe fizice”, înființată în 1890.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la București. A studiat la Leipzig și Paris.

La Leipzig (1856) a frecventat cursuri de filozofie, de geometrie analitică, de analiză matematică al profesorilor Moritz Wilhelm Drobisch și August Ferdinand Möbius, de geografie și mineralogie ale profesorului Karl Friedrich Naumann.

La Paris și-a trecut bacalaureatul în 1857. Aici a studiat cursurile profesorilor Michel Chasles, Augustin Louis Cauchy, Jean-Baptiste Biot, Joseph Bertrand, Charles Hermite, Jean-Victor Poncelet, Charles Dupin, Antoine Henri Becquerel, Jean-Marie Duhamel ș.a.

În 1859 este profesor de chimie la Școala Națională de Medicină și Farmacie din București și de algebră și trigonometrie la Colegiul Sfântul Sava. În 1863 este profesor de fizică la Școala Superioară de Științe.

Activism social[modificare | modificare sursă]

Om al epocii sale, de dezvoltare a capitalismului românesc, Bacaloglu a fost un participant activ la Revoluția Română din 1848.

Având o poziție opusă idealismului reacționar, în lecțiile sale a insistat asupra interpretării materialiste a fenomenelor științifice.

Opera[modificare | modificare sursă]

Bacaloglu are 20 lucrări de matematică, 22 de fizică, 5 de chimie și numeroase lucrări de popularizare a științei, dintre care:

  • Curbura suprafețelor (Paris, 1859)
  • Neue Bestimmungsweise, 1861
  • Linii și suprafețe reciproce (1861)
  • Elemente de algebră, 1866
  • Trisecțiunea unghiului (1868)
  • Elemente de fizică, 1870-1871
  • Apărătorul de trăsnet, 1887, etc.

Tatăl lui este Ivan Bacaloglu, înmormântat lângă biserica Sfântul Anton din București și este de origine bulgară, din Gabrovo, așa cum scrie pe piatra funerară de lângă respectiva biserică. Deci originea greacă a lui Emanoil este eronată, ea fiind de fapt bulgară.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • *** - Dicționar Enciclopedic Român (Editura Politică, București, 1962)
  • Lucian Predescu - Enciclopedia României. Cugetarea (Edituara Saeculum, București, 1999) ISBN 973-9399-03-7

Legături externe[modificare | modificare sursă]