Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Frederic Wilhelm al III-lea
Rege al Prusiei; Elector de Brandenburg
FWIII.jpg
Domnie 16 noiembrie 1797 – 7 iunie 1840
Predecesor Frederic Wilhelm al II-lea
Succesor Frederic Wilhelm al IV-lea
Căsătorit(ă) cu Louise de Mecklenburg-Strelitz

Auguste Gräfin von Harrach (c. morganatică)

Urmași
Frederic Wilhelm al IV-lea
Wilhelm I al Germaniei
Prințesa Charlotte, împărăteasă a Rusiei
Prințesa Frederica
Prințul Carol
Prințesa Alexandrine
Prințul Ferdinand
Prințesa Louise
Prințul Albert
Casa regală Casa de Hohenzollern
Tată Frederic Wilhelm II
Mamă Frederika Louisa de Hesse-Darmstadt
Naștere 3 august 1770
Potsdam, Prusia
Deces 7 iunie 1840 (69 de ani)
Berlin

Frederic Wilhelm al III-lea (în germană Friedrich Wilhelm III.) (3 august 17707 iunie 1840) a fost rege al Prusiei din 1797 până în 1840.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Fiul lui Frederic Wilhelm II și nepotul lui Frederic cel Mare s-a născut în Potsdam (1770). Ca și copil era cunoscut ca o fire timidă și retrasă, care vorbea puțin.

La data de 24 decembrie se căsătorește cu Louise de Mecklenburg-Strelitz, cu care va avea 10 copii. În palatul său regal din Berlin regele duce o viață liniștită având o căsătorie fără probleme. Regele este dezgustat de moravurile decadente de la o curte (intrigi și aventuri amoroase) pe care caută să le îndrepte, politica lui externă fiind o politică retrasă, neutrală.

Acceptă greu reformele, nu arată interese deosebite pentru artă, politica lui neutrală se va dovedi ca o politică greșită. Franța pretinde teritoriile landurilor de azi Hessen și Renania-Palatinat care devin „Département du Mont-Tonnerre” în timpul „Revoluției franceze”.

Acestă situație îl obligă să se alieze cu Anglia, Rusia și Austria contra Franței, care va fi atacată la 1 martie 1799, războiul va fi câștigat de aliați crescând prestigiul Prusiei în Europa.

După aceste conflicte militare duce mai departe o politică retrasă, izolând Prusia, chiar atunci când Franța nu respectă neutralitatea Germaniei de nord, caută să rămână neutral.

Această politică neutrală și șovăitoare a lui au înlesnit ulterior lui Napoleon învingerea la 9 oct. 1806 a Prusiei izolate și victoriile lui Napoleon contra Austriei și Rusiei.

Dezmembrarea Prusiei ca stat și tributul pretins de Franța au determinat acceptarea de către regele șovăielnic a „reformelor prusace”, reforme care au dus la modernizarea defensivă a Prusiei, la aceasta contribuind politicieni ca Hardenberg, dem Freiherr vom Stein, Wilhelm von Humboldt, și militari ca Gneisenau și Scharnhorst.

In timpul lui Frederik Wilhelm III se va acorda (1813) în război ordinul militar prusac Crucea de Fier. Prin legea din 1814 au fost alocate fonduri pentru organizatrea armatei prusace. Koblenzul va fi fortificat.

Invățământul va fi sprijinit mai mult de către stat, sub conducerea lui Wilhelm Humboldt este înființată la 11 august 1810 Alma Mater Berolinensis, (Universitatea din Berlin). Prin edictul de la 1 martie 1812 sunt din inițiativa regelui 30 000 de evrei primesc drepturi egale cu cetățenii germani.

Cel care împiedică continuarea procesului de reformizare prusacă a fost prințul Metternich, regele sub influența acestuia introduce la 1 august 1819 cenzura presei și supravegherea universității.

Mișcările populare cauzate de revoluția din iulie au determinat regele să ducă o politică absolutistă, încheind la 26. September 1815 „alianța sfântă” cu Austria și Rusia. Contribuie la înăbușirea mișcării pentru independență din Italia și Spania, sau înlesnește prin supravegherea granițelor înăbușirea revoltei poloneze din 1831 de către Rusia.

Friedrich Engels, întemeietor al marxism-leninismului, scrie despre rege la data de 8 noiembrie 1845:

In Prusia a domnit Friedrich Wilhelm III, poreclit ca „cel drept”, el fiind unul dintre cele mai mari capuri de lemn care au împodobit un tron.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]