Dacian Cioloș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dacian Cioloș

Dacian Cioloș (2019)
Date personale
Nume la naștereDacian Julien Cioloș
Născut (54 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Zalău, Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, România Modificați la Wikidata
Căsătorit cuValérie Villemin (c. 2000)
Cetățenie România Modificați la Wikidata
ReligieCreștin-ortodox
OcupațiePolitician
Limbi vorbitelimba română
limba franceză
limba engleză Modificați la Wikidata
Lider al Renew Europe în Parlamentul European
Deținător actual
Funcție asumată
1 iulie 2019
Precedat deGuy Verhofstadt (ALDE)
Președinte în Uniunea Salvați România
În funcție
1 octombrie 2021 – 7 februarie 2022
Precedat deDan Barna
Succedat deCătălin Drulă
Prim-ministru al României
În funcție
17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017
Viceprim-ministruVasile Dîncu
Costin Borc
Precedat deVictor Ponta
Succedat deSorin Grindeanu
Comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
În funcție
9 februarie 2010 – 1 noiembrie 2014
PreședinteJosé Manuel Barroso
Precedat deMariann Fischer Boel
Succedat dePhil Hogan
Ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale
În funcție
11 octombrie 2007 – 22 decembrie 2008
Prim-ministruCălin Popescu-Tăriceanu
Precedat deDecebal Traian Remeș
Succedat deIlie Sârbu
PremiiOrdinul Republicii (2016)
Partid politicREPER (2022–prezent)
USR (2021–2022)
PLUS (2018–2021)
Alma materUniversitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
École nationale supérieure agronomique din Rennes
École nationale supérieure agronomique din Montpellier
Université Montpellier-I
ProfesieInginer horticultor
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Dacian Julien Cioloș (n. , Zalău, Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, România) este un politician și inginer horticultor român, fost cel de-al 64-lea prim-ministru al României, fost Comisar European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, fost lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European și fost președinte al USR.[2][3]

Origine și studii[modificare | modificare sursă]

Dacian Cioloș s-a născut pe 27 iulie 1969 în Zalău. O parte a copilăriei a petrecut-o la Pericei, comuna din care este originară mama sa.[4] După absolvirea în 1987 a studiilor medii la Liceul Agricol din Șimleu Silvaniei, a urmat cursurile Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (1989–1994), obținând diploma de inginer horticultor.[5]

A urmat apoi studii de agronomie aprofundată, specializarea „Sisteme de producție și dezvoltare rurală” la École nationale supérieure agronomique din Rennes (1995–1996), beneficiind de o bursă guvernamentală franceză și un master științific în „Economia dezvoltării agricole, agroalimentare și rurale” la École nationale supérieure agronomique și Université Montpellier-I (1996–1997).[6] Din 2000 este doctorand în economia dezvoltării agricole, agroalimentare și rurale la Institutul Național de Cercetări Agronomice din cadrul École nationale supérieure agronomique din Montpellier.[6]

În perioada studenției a fost reprezentant al studenților în senatul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară și în consiliul de administrație al Facultății de Horticultură din Cluj-Napoca (1990–1995), coordonator al programului de stagii pentru studenții USAMV Cluj-Napoca în ferme agricole din Franța (1992–1995) și inițiator și membru fondator al asociației profesionale AGROECOLOGIA (1995).[7] În anul 2000 a devenit membru al Grupului din Bruges, grup european independent de analize și propuneri privind politica agricolă comună a Uniunii Europene.[8]

A urmat stagii practice totalizând 13 luni în ferme de agricultură ecologică sub egida Federației Regionale a Agricultorilor Ecologici din Bretania (1991–1996), studiind administrarea fermelor agricole familiale, principiile agriculturii durabile și organizarea interprofesională a agriculturii ecologice în Franța.[7] A activat la Centrul Internațional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă din Paris-Montreuil (august–septembrie 1995), ocupându-se de pregătirea unui proiect de cooperare descentralizată Savoia–Argeș pentru dezvoltare rurală.[7] A activat în calitate de inginer stagiar la Camera Județeană de Agricultură Aveyron (februarie–septembrie 1997), ocupându-se cu elaborarea lucrării de diplomă DAA „Analiza și evaluarea experienței de dezvoltare agricolă și rurală în Nord-Aveyron”.[9]

Activitate profesională[modificare | modificare sursă]

După absolvirea masteratului, Dacian Cioloș a lucrat ca agro-economist stagiar la Comisia Europeană de la Bruxelles, în cadrul Diviziei de Dezvoltare Rurală a Direcției Generale de Agricultură (martie–iulie 1997, aprilie 1999), ocupându-se cu pregătirea programului SAPARD.[7] În perioada martie 1998–octombrie 1999 a fost directorul Programului de dezvoltare rurală locală în județul Argeș, în cadrul cooperării descentralizare dintre Consiliul General Savoia și Consiliul Județean Argeș.[7] Între noiembrie 1999 și decembrie 2001 a fost coordonator al programelor de cooperare franco-române în dezvoltare agricolă și rurală la Centrul Internațional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă în cooperare cu Asociația Națională de Dezvoltare Agricolă.[7]

Între anii 2002 și 2003 a lucrat la Comisia Europeană, Delegația CE în România, ca manager în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, SAPARD.[8]

Activitate politică[modificare | modificare sursă]

A fost membru al Uniunii Vatra Românească începând cu 1990, în timpul studenției, ocupând funcția de președinte al comisiei de cenzori. În mai 1993, a fost avansat vicepreședinte al organizației de tineret, Asociația Junimea Vatra Românească.[10]

În perioada studenției a făcut parte din Junimea Vatra Românească, organizația de tineret a Uniunii Vatra Românească, însă a participat, conform afirmațiilor sale, doar la activități culturale, ce nu aveau legătură cu naționalismul extremist manifestat de organizația principală, asociată PUNR.[11][12]

În ianuarie 2005 a devenit consilier al ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și reprezentant în Comitetul Special Agricol la Consiliul European.[7] Deși nu făcea parte din niciun partid politic, în perioada mai–octombrie 2007 a fost subsecretar de stat pentru Afaceri Europene.[13]

Ministru al agriculturii[modificare | modificare sursă]

În octombrie 2007, Dacian Cioloș a fost propus de premierul Călin Popescu-Tăriceanu pentru ocuparea funcției de ministru al Agriculturii în locul lui Decebal Traian Remeș care a demisionat în urma unor acuzații de trafic de influență.[14] Liberalii au luat în calcul înlocuirea lui Remeș cu Dan Radu Rușanu, Ilie Bolojan sau Dacian Cioloș. Acesta din urmă, deși nu era membru PNL, a fost preferat în cele din urmă datorită experienței sale în domeniu și în relațiile cu organismele UE.[15] În timpul mandatului său de ministru al agriculturii, în numele statului, a constituit Ministerul Agriculturii ca parte civilă în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare.[16][17] Cioloș a deținut acest portofoliu până la demisia cabinetului după alegerile parlamentare din noiembrie 2008.

Comisar european[modificare | modificare sursă]

Dacian Cioloș în septembrie 2010 în calitate de comisar european pentru Agricultură

În octombrie 2009, guvernul Boc, în speranța de a-și asigura portofoliul Agriculturii în a doua Comisie Barroso, l-a nominalizat pe Dacian Cioloș pentru funcția de comisar european din partea României.[18] Propunerea a fost criticată de liberalii și social-democrații din opoziție, care au considerat-o drept o manevră de ultim moment a unui guvern aflat în pragul prăbușirii, dar și de Partidul Socialiștilor Europeni care a considerat că această poziție ar fi trebuit să meargă la un social-democrat.[19] Într-adevăr, guvernul Boc a căzut la o zi după nominalizarea lui Cioloș, când a pierdut o moțiune de cenzură.[20] Deși nominalizarea sa a fost susținută de președintele Traian Băsescu, Cioloș a menținut o autonomie față de acesta și s-a bucurat de o reputație bună în rândul parlamentarilor.[21]

La sfârșitul lunii noiembrie, președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, l-a nominalizat pentru postul de comisar pe Agricultură. Barroso a apreciat că Dacian Cioloș a fost „cel mai competent nume” de pe lista candidaților pentru acest portofoliu.[22] De asemenea, Barroso a lăudat „viziunea modernă” a acestuia asupra agriculturii și dezvoltării rurale.[22] Revista britanică Farmers Weekly a considerat numirea „o alegere controversată”, invocând gestionarea defectuoasă de către România a fondurilor europene, dar a recunoscut „experiența agricolă amplă” a acestuia.[23] Sindicatul Național al Fermierilor din Anglia și Țara Galilor și Sindicatul Național al Fermierilor din Scoția au salutat numirea lui Cioloș.[24] Ministrul italian al Agriculturii Luca Zaia și președintele francez Nicolas Sarkozy l-au felicitat, de asemenea, pe Dacian Cioloș.[25][26] Agenția germană de știri Deutsche Presse-Agentur și ziarul britanic The Independent au criticat nominalizarea lui Cioloș din cauza chestiunii fondurilor europene,[27] în timp ce cotidianul francez Ouest-France a apreciat că motivul indignării britanicilor a fost percepția că Cioloș ar fi de fapt un al doilea comisar francez, date fiind legăturile sale strânse cu această țară.[28]

În ianuarie 2010, Dacian Cioloș a fost audiat în Parlamentul European pentru a se stabili dacă este candidatul potrivit pentru postul de comisar pentru Agricultură. Cioloș a fost votat în unanimitate de către membrii comisiei.[7] Parlamentul European a acordat pe 9 februarie votul de încredere echipei conduse de José Manuel Barroso.[29] Cioloș a stabilit ca obiective pentru mandatul său menținerea unui sector agricol prosper, conservarea mediului și protecția peisajului rural, combaterea încălzirii globale și asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru fermieri. Cioloș a promis, de asemenea, să continue adaptarea și restructurarea politicii agricole comune.[30] Chestiunea fondurilor europene reclamată de unele publicații internaționale a fost adusă în discuție de Cioloș la câteva zile de la începerea mandatului. Pe 16 februarie, acesta a cerut României, într-o scrisoare oficială, remedierea deficiențelor din Sistemul Integrat de Administrare și Control prin care se acordă subvențiile europene.[31] Pe 12 octombrie 2011 și-a publicat propunerile de revizuire a politicii agricole europene, în care susține că Uniunea Europeană ar trebui să își dubleze producția agricolă până în 2050.[21]

În iulie 2015, succesorul lui Barroso, Jean-Claude Juncker, l-a desemnat pe Dacian Cioloș în funcția de consilier special privind siguranța alimentară internațională.[32]

Prim-ministru[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Guvernul Dacian Cioloș.

Pe 10 noiembrie 2015, Dacian Cioloș a fost desemnat prim-ministru al României de către președintele Klaus Iohannis, la șase zile după demisia premierului Victor Ponta.[33] Cioloș a propus un cabinet tehnocrat format din 21 de membri, o treime dintre aceștia femei.[34] Pe 17 noiembrie, guvernul condus de Dacian Cioloș a fost învestit de către Parlament, după ce a primit susținerea a 389 de deputați și senatori, cu 115 voturi mai multe decât cele necesare.[35] PSD, PNL, UDMR, UNPR și grupul minorităților au anunțat că susțin guvernul, în timp ce ALDE, PMP și PND s-au opus.[36] Președintele PSD, Liviu Dragnea, a negociat susținerea Guvernului Cioloș în schimbul desemnării lui Vasile Dîncu în funcțiile de vicepremier și ministru al Dezvoltării.[37]

Pe fondul crizei dezinfectanților diluați, ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, a demisionat pe 9 mai 2016. Premierul Dacian Cioloș a asigurat interimatul acestei funcții până la numirea succesorului acestuia, Vlad Voiculescu, pe 20 mai.[38]

În octombrie 2016, în preajma alegerilor parlamentare, Dacian Cioloș a lansat Platforma România 100, o platformă de principii, valori și proiecte pentru dezvoltarea României, pe care a propus-o spre dezbatere partidelor aflate în campanie.[39] Concomitent, Cioloș a confirmat că nu va candida la alegeri.[40] Principalele două partide din opoziție, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România, și-au anunțat susținerea pentru Platforma România 100. La rândul său, Dacian Cioloș a recomandat electoratului să voteze PNL sau USR.[41]

Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate[modificare | modificare sursă]

Cioloș în Parlamentul European

În decembrie 2017, Dacian Cioloș a anunțat că din Platforma România 100 se va desprinde un partid politic.[42] Trei luni mai târziu, Cioloș a pus bazele Mișcării România Împreună.[43] Întrucât înființarea acestei formațiuni a fost tergiversată în instanță,[44] Dacian Cioloș a abandonat proiectul,[45] iar pe 15 decembrie 2018 a prezentat, la Cluj-Napoca, un nou partid politic – Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate – înscris deja în Registrul partidelor politice.[46]

Pe 26 ianuarie 2019, la prima convenție națională a PLUS, Cioloș a fost ales președinte al partidului cu 99,17% din voturi.[47] Începând cu 2 februarie 2019, Dacian Cioloș este copreședinte al Alianței 2020 USR-PLUS alături de președintele USR, Dan Barna, alianța fiind constituită în ședința Comitetului Politic al USR, care a decis să participe pe o listă comună la alegerile europarlamentare din 26 mai.[48] La aceeași dată, reprezentanții partidelor USR și PLUS au anunțat lista comună de candidați, Dacian Cioloș ocupând prima poziție.[49] Alianța a primit 22,36% din voturi și, astfel, Cioloș a obținut un mandat de eurodeputat.[50] În lunile dinaintea scrutinului, Cioloș a avut mai multe discuții cu conducerile partidelor En Marche! din Franța și Ciudadanos din Spania pentru constituirea unui nou grup politic, de centru, în Parlamentul European.[51] În iunie 2019, acesta a fost ales liderul grupului Renew Europe, al treilea grup ca mărime din Parlament, cu 65 de voturi „pentru” și 41 de voturi „împotrivă”.[52]

În 1 octombrie a fost ales președinte al USR PLUS cu 50.9% în urma turului II. În primul tur a obținut 46.0%.

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

Pe 27 noiembrie 2014, Dacian Cioloș s-a numărat printre cei care au primit distincția „Personalitatea anului pentru o Românie europeană”, acordată de către Fundația Eurolink–Casa Europei, parte integrantă a Federației Internaționale a Caselor Europei.[53] În octombrie 2015 i-a fost acordat titlul de Professor Honoris Causa al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.[54]

Controverse[modificare | modificare sursă]

În anul 2015, Dacian Cioloș a fost audiat ca martor[55] la sediul Parchetului General într-un dosar penal cu privire la modalitatea în care Ministerul Agriculturii, pe care îl conducea în anul 2008, s-a constituit parte civilă în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, fiind acuzat de abuz în serviciu.[17] Ulterior, acest dosar a fost clasat.[56]

Viață personală[modificare | modificare sursă]

În 2000, Dacian Cioloș s-a căsătorit cu Valérie Villemin, o expertă în agricultură pe care a cunoscut-o în timpul studiilor în Franța.[57] Cununia a avut loc în Pericei.[4] Cuplul nu are copii. Cioloș are un frate mai mic, Sorin.[4] Tatăl său a insistat asupra primului prenume, Dacian, în timp ce al doilea prenume, de origine franceză, vine de la Julien Sorel, protagonistul romanului Roșu și negru, o carte pe care mama sa a citit-o în timpul sarcinii.[58] Cioloș este creștin-ortodox.[59]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Dacian Ciolos, Munzinger Personen, accesat în  
  2. ^ „Cine este Dacian Cioloș, candidat la postul de premier”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  3. ^ Dacian Cioloș este noul președinte USR PLUS. Victorie la mai puțin de două procente în fața lui Dan Barna, Mediafax, 1 octombrie 2021
  4. ^ a b c Alina Pop (). „Dacian Cioloș, „povestit" de vecinii din satul natal: „Am ajuns noi, legumicultori renumiți, să cumpărăm roșiile lui"”. Adevărul. 
  5. ^ Alina Pop (). „Dacian Cioloș, de pe hotarul din Pericei la Palatul Victoria. Povestea sălăjeanului care a făcut de mic pasiune pentru agricultură”. Adevărul. 
  6. ^ a b en „CV”. European Commission. 
  7. ^ a b c d e f g h „Dacian Cioloș”. Ziare.com. 
  8. ^ a b „Cine este Dacian Cioloș, românul de pe lista lui Barroso”. 9AM. . 
  9. ^ „Dacian Cioloș, premier desemnat. De la ministru al Agriculturii și comisar european, la prim ministru tehnocrat”. Știrile TVR. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Naționalistul securist vopsit în tehnocrat. Dacian Cioloș a fost președintele PUNR Tineret și vicepreședinte al Junimii Uniunea Vatra Românească”. gazetadecluj.ro, Carmen Gorgan, Liviu Man. . Accesat în . 
  11. ^ Dacian Cioloș, primul interviu după lansarea PLUS: "Domnul Dragnea n-are dreptul să arunce în aer societatea românească", PressOne 
  12. ^ Radu Eremia (), „A fost sau nu a fost Cioloș membru în partidul lui Gheorghe Funar? Răspunsul fostului premier”, Adevărul, accesat în  
  13. ^ Valentina Postelnicu (). „Atunci și Acum | Dacian Cioloș, inginerul agronom ajuns șef al Executivului, în prima guvernare tehnocrată a României”. Libertatea. 
  14. ^ „Tăriceanu a transmis Președinției nominalizarea lui Dacian Cioloș ca ministru al Agriculturii”. Mediafax. . 
  15. ^ D. M., A. N., B. B. (). „Dacian Cioloș a fost numit oficial ministru al Agriculturii”. HotNews.ro. 
  16. ^ „Dacian Ciolos: Calitatea mea in dosarul ICA a ramas cea de martor, nu exista urmarire penala impotriva mea”. 
  17. ^ a b „Povestea unui prejudiciu ireal”. 
  18. ^ „Dacian Cioloș, candidatul României pentru postul de comisar european”. Mediafax. . 
  19. ^ Dan Carp (). „Cioloș aruncat în luptă”. Ziua. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „Guvernul Boc 2 a fost demis - VIDEO”. Mediafax. . 
  21. ^ a b en Dan Alexe (). „The farm manager”. POLITICO. 
  22. ^ a b „Dacian Cioloș, comisar european pentru Agricultură | VIDEO”. Evenimentul zilei. . [nefuncțională]
  23. ^ en Philip Clarke (). „Romanian takes EU's top agriculture job”. Farmers Weekly. Arhivat din original în . Accesat în . 
  24. ^ en Alistair Driver (). „Romanian to take over as EU farm chief”. Farmers Guardian. Arhivat din original în . Accesat în . 
  25. ^ „Ministrul italian al Agriculturii îl felicită pe Cioloș pentru portofoliul atribuit în CE”. Realitatea.net. . 
  26. ^ „Sarkozy salută nominalizarea lui Cioloș la funcția de comisar pentru agricultură”. Adevărul. . 
  27. ^ „Nemții și britanicii și-au înfipt colții în Cioloș”. Evenimentul zilei. . [nefuncțională]
  28. ^ „Britanicii consideră că Franța va avea doi comisari europeni: Michel Barnier și Dacian Cioloș”. Mediafax. . 
  29. ^ en „Euro MPs back new European Commission”. BBC News. . 
  30. ^ en „Mandate”. European Commission. 
  31. ^ Anca Bundaru (). „Dacian Cioloș amenință România cu blocarea fondurilor UE”. Ziare.com. 
  32. ^ Mădălina Mihalache (). „Președintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, l-a numit consilier pe Dacian Cioloș”. Adevărul. 
  33. ^ Mădălina Mihalache, Sebastian Zachmann (). „Dacian Cioloș, premierul ales de Klaus Iohannis. Cioloș: Voi deschide Guvernul spre societate; Dragnea: Nu știu cum vom vota. Avem doar un nume și un chip”. Adevărul. 
  34. ^ Vasile Măgrădean (). „CABINETUL CIOLOȘ: Cine sunt miniștrii propuși de premierul desemnat - GALERIE FOTO”. Mediafax. 
  35. ^ „Guvernul Cioloș a trecut lejer de Parlament - cine face totuși opoziție tehnocraților lui Iohannis”. Ziare.com. . 
  36. ^ Paul Cristescu (). „Guvernul Cioloș a primit votul de încredere al Parlamentului”. Revista 22. 
  37. ^ Mădălina Mihalache, Radu Eremia (). „Cine n-a votat Guvernul Cioloș”. Adevărul. 
  38. ^ G. S. (). „Cioloș a acceptat demisia ministrului sănătății și va prelua interimatul. Achimaș Cadariu, al patrulea ministru ce pleacă în mai puțin de o lună”. HotNews.ro. 
  39. ^ „Cioloș a lansat Platforma #România 100: Iată cele zece principii de guvernare (Video)”. Ziare.com. . 
  40. ^ R. M. (). „Dacian Cioloș a publicat Platforma România100 și cele zece principii ale unei "guvernări pentru cetățeni", dar promite în continuare că nu va candida”. HotNews.ro. 
  41. ^ Gabriel Pecheanu (). „Dacian Cioloș, îndemn ca românii să voteze PNL sau USR: "Avem cu cine să ducem România înainte" / Klaus Iohannis: Nu lăsați pe altul să decidă în locul vostru!”. Mediafax. 
  42. ^ M. K. (). „Cioloș: Din platforma România 100 se va desprinde un partid”. EurActiv. 
  43. ^ Maria Tufan (). „În sfârșit, Dacian Cioloș a anunțat noul partid: Mișcarea România Împreună. „După un an de zile am decis că e nevoie de mai mult decât de o mișcare civică"”. Adevărul. 
  44. ^ Ionel Stoica (). „Povestea incredibilă a celor 266 de zile în care Cioloș a încercat să își înregistreze un partid și nu a reușit”. Ziare.com. 
  45. ^ Cristian Citre (). „Dacian Cioloș și-a făcut un nou partid: PLUS – Partidul Libertății, Unității și Solidarității / Înregistrarea formațiunii Mișcarea România Împreună a fost abandonată”. G4Media. 
  46. ^ „Dacian Cioloș are, oficial, partid: PLUS. Ce s-a întâmplat cu Mișcarea România Împreună”. Digi 24. . 
  47. ^ „Dacian Cioloș a fost ales președinte al PLUS”. Adevărul. . 
  48. ^ V. M. (). „VIDEO Cioloș și Barna anunță formarea „Alianței 2020 USR PLUS" pentru alegeri”. HotNews.ro. 
  49. ^ „Lista candidaților USR PLUS la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019”. Știrile Pro TV. . 
  50. ^ Irina Andreea Cristea (). „Dacian Cioloș, europarlamentar ales pe lista Alianței 2020 USR-PLUS (fișă biografică)”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  51. ^ „Cioloș: Am avut discuții cu En Marche și Ciudadanos pentru constituirea unui nou grup politic în Parlamentul European”. Ziare.com. . 
  52. ^ Matei Alexandru (). „Dacian Cioloș a fost ales liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, al treilea grup ca mărime din Legislativul UE”. G4Media. 
  53. ^ „Destinul franțuzesc al premierului desemnat. Ambasada Franței: "Dacian Cioloș nu e cetățean francez"”. Realitatea.net. . 
  54. ^ „Professor Honoris Causa”. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Arhivat din original la . Accesat în . 
  55. ^ „Dacian Cioloş, audiat ca martor la PICCJ, după o plângere făcută de un condamnat din dosarul ICA”. 
  56. ^ „Dosarul premierului Ciolos, clasat”. 
  57. ^ Valentin Vioreanu (). „PREMIERĂ: Soția premierului nu este româncă”. Capital. 
  58. ^ Gabriel Pecheanu (). „Premierul Dacian Cioloș a explicat de ce îl cheamă și Julien: "Mama a fost marcată de Julien Sorel din Roșu și negru și a propus prenumele acesta"”. Mediafax. 
  59. ^ Radu Eremia (). „Cioloș, despre religia sa: Eu sunt creștin-ortodox. Credința adevărată e cea pe care o duci în suflet, nu cea pe care o afișezi când ai un interes să te vadă lumea”. Adevărul. 
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Dacian Cioloș
v • d • m
Prim-miniștrii României
Lista prim-miniștrilor României
Principatele Unite Române
20 de prim-miniștri
de la 001 la 020 — (1862–1881)
B. Catargiu - 001 · Arsache - interimar  · N. Kretzulescu - 002 · Kogălniceanu - 003 · Bosianu - 004 · N. Kretzulescu - 002  · I. Ghica - 005 · L. Catargiu - 006 · I. Ghica - 005  · C. A. Kretzulescu - 007  · Ș. Golescu - 008 · N. Golescu - 009 · D. Ghica - 010 · A. G. Golescu - 011 · Epureanu - 012 · I. Ghica -005  · L. Catargiu -006  · Florescu - 013 · Epureanu - 012 · I. C. Brătianu - 014 ·
Drapelul prim-ministrului României
Regatul României
55 de prim-miniștri
de la 021 la 075 — (1881–1947)
I. C. Brătianu - 014 · D. Brătianu - 015 · I. C. Brătianu - 014 · Rosetti - 016 · L. Catargiu - 006 · Manu - 017 · Florescu - 013 · L. Catargiu - 006 · Sturdza - 018 · Aurelian - 019 · Sturdza - 018 · Cantacuzino - 020 · Carp - 021 · Sturdza - 018 · Cantacuzino - 020 · Sturdza - 018 · I. I. C. Brătianu - 022 · Carp - 021 · Maiorescu - 023 · I. I. C. Brătianu - 022 · Averescu - 024  · Marghiloman - 025 · Coandă - 026 · I. I. C. Brătianu - 022 · Văitoianu - 027 · Vaida-Voevod - 028 · Averescu - 024 · Ionescu - 029 · I. I. C. Brătianu - 022 · Averescu - 024 · Știrbey - 030 · I. I. C. Brătianu - 022 · V. Brătianu - 031 · Maniu - 032 · Mironescu - 033 · Maniu - 032 · Mironescu - 033 · Iorga - 034 · Vaida-Voevod - 028 · Maniu - 032 · Vaida-Voevod - 028 · Duca - 035 · Angelescu - interimar · Tătărescu - 036 · Goga - 037 · Cristea - 038 · Călinescu - 039 · Argeșanu - 040 · Argetoianu - 041 · Tătărescu - 036 · Gigurtu - 042 · Antonescu - 043 · Sănătescu - 044 · Rădescu - 045 · Groza - 046 ·
România comunistă
7 prim-miniștri
de la 076 la 082 — (1947–1989)
Groza - 046 · Gheorghiu-Dej - 047 · Stoica - 048 · Maurer - 049 · Mănescu - 050 · Verdeț - 051 · Dăscălescu - 052 ·
România după 1989–prezent
27 de prim-miniștri
de la 083 la 110 — (1989–prezent)
Roman - 053 · Stolojan - 054 · Văcăroiu - 055 · Ciorbea - 056 · Dejeu - interimar · Vasile - 057 · Athanasiu - interimar · Isărescu - 058 · Năstase - 059 · Bejinariu - interimar · Popescu-Tăriceanu - 060 · Boc - 061 · Predoiu - interimar · Ungureanu - 062 · Ponta - 063 · Oprea - interimar · Ponta - 063 · Oprea - interimar · Ponta - 063 · Cîmpeanu - interimar · Cioloș - 064 · Grindeanu - 065 · Tudose - 066 · Fifor - interimar · Dăncilă - 067 · Orban - 068 · Ciucă - interimar · Cîțu - 069 · Ciucă - 070 · Predoiu - interimar · Ciolacu - 071 ·
Italicele indică prim-miniștrii interimari.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dacian_Cioloș&oldid=15946409