Barbu Iscovescu

Barbu (Baruh, Iehuda) Iscovescu (n. 24 noiembrie 1816, București - d. 24 octombrie 1854, Constantinopol) a fost un pictor și revoluționar român de etnie evreu.

Biografia

A studiat la Viena și la Paris. A participat activ la pregătirea și la desfășurarea Revoluției de la 1848 din Țara Românească. Exilat după prăbușirea revoluției, s-a refugiat la Brașov, unde a continuat activitatea revoluționară. Stabilit pentru un timp la Zemun, lângă Belgrad, Iscovescu a cunocut pe unii revoluționari sârbi și le-a executat portretele, precum și portretul lui Dimitrie Bolintineanu, care se afla acolo. În 1849 a emigrat la Paris, unde a făcut copii după tablouri de mari maeștri din muzee și, la îndemnul lui Nicolae Bălcescu, a copiat la Biblioteca națională, după gravuri de epocă, chipuri de voievozi români. În 1853 s-a aflat alături de alți români la Bursa, și a murit în 1854 la Constantinopol, fiind înmormântat din dorința sa la cimitirul ortodox grec în aceeași groapă cu prietenii lui revoluționari, Ion Negulici și preotul Atanasie Luzin. Constantin D. Aricescu i-a numit "Câteștrei martiri ai libertății". Poetul Dimitrie Bolintineanu a scris un epitaf pe mormântul lui Barbu Iscovescu.

Opera

Portretul lui Avram Iancu pictat de Barbu Iscovescu

• Portret de femeie, 1841
• portretul lui C. Poienaru, 1847
• portretul lui Nicolae Golescu, portretul lui Avram Iancu 1849,
• Autoportret

Bibliografie

• Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964

Legături externe

• en Biografie la jewishencyclopedia.com