Dobrogea de Nord

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Harta României şi Bulgariei, cu Dobrogea de Nord colorată în galben închis

Dobrogea de Nord (în limba bulgară: Северна Добруджа, Severna Dobrudja) este partea Dobrogei aflată pe teritoriul României, cuprinsă între cursul inferior al Dunării, țărmul Mării Negre și Cadrilaterul bulgăresc.

Geografia[modificare | modificare sursă]

Dobrogea de Nord este limitată la nord de Delta Dunării și Munții Măcinului, la est de Marea Neagră, la vest de cursul inferior al Dunării și la sud de granița cu Bulgaria. Râurile dobrogene sunt puține la număr și cu un debit redus. Teritoriul Dobrogei de Nord este împărțit din punct de vedere administrativ în două județe: Constanța (7.071 km² și 715.151 locuitori) și Tulcea (8.499 km² și 265.349 locuitori).

Orașe[modificare | modificare sursă]

Râuri[modificare | modificare sursă]

Lacuri[modificare | modificare sursă]

Delta Dunării[modificare | modificare sursă]

Pe cuprinsul Deltei Dunării se află mai multe lacuri, dintre care cele mai importante sunt:

  • Roșu
  • Isac
  • Gorgova
  • Furtuna
  • Ledeanca
  • Tatanir
  • Merhel
  • Matița
  • Uzlina
  • Dranov
  • Lumina
  • Puiu
  • Puiuleț

Istoria[modificare | modificare sursă]

Teritoriul Dobrogei s-a aflat sub stăpânirea otomană până în 1878, când a trecut sub stăpânirea României, la finalul Războiului de Independență, ca o compensație din partea Imperiului Rus pentru pierderea Basarabiei de sud [1]. După intrarea în vigoare a tratatelor de la San Stefano și de la Berlin, România a primit Dobrogea de Nord, în vreme ce noul principat renăscut bulgar a primit regiunea de sud a Dobrogei (numită și Cadrilater). După Al doilea război balcanic din 1913 România a ocupat și Dobrogea sudică, pe care a pierdut-o însă în 1940, după semnarea Tratatului de la Craiova.

Heraldică[modificare | modificare sursă]

Dobrogea de Nord este reprezentată de doi delfini pe Stema României.

Note[modificare | modificare sursă]