Prusia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Prusia
Preußen
1525 – 1947
Drapel Stemă
Steag Stemă
Deviză națională
Suum cuique  (latină)
Localizarea {{{nume_genitiv}}}
Capitală Nespecificată
Limbă/limbi Germană (oficială)
Religie Protestantism (Luteranism), Romano-catolicism
Formă de guvernare Monarhie
Duce1
 - 1525–1568 Albert I (primul)
 - 1688–1701 Frederick I (ultimul)
Rege1
 - 1701–1713 Frederick I (primul)
 - 1888–1918 Wilhelm al II-lea (ultimul)
Prim-ministru1, 2
 - 1918–1920 Paul Hirsch (primul)
 - 1933–1945 Hermann Göring (ultimul)
Istorie
 - Ducatul Prusia 10 aprilie 1525
 - Uniunea cu Brandenburg 27 august 1618
 - Regatul Prusia 18 January 1701
 - Statul Liber Prusia 9 noiembrie 1918
 - Abolirea (de facto) 30 ianuarie 1934
 - Abolirea (de jure) 25 februarie 1947
Suprafață
 - 1907 348.702 km²
 - 1939 297.007 km²
Populație
 - 1816 est. 10.349.0003 
 - 1871 est. 24.689.000 
 - 1939 est. 41.915.040 
     Densitate 141,1 loc./km²  (365,5 loc./milă²)
Monedă Reichsthaler
În prezent parte din Germania, Polonia,
Rusia, Lituania,
Danemarca, Belgia,
Cehia, Elveția
1 Șefii statului listați aici sunt primul și ultimul care au deținut funcția de-a lungul timpului.
2 Poziția Ministerpräsident a fost introdusă în 1792 când Prusia a fost regat; prim-miniștrii afișatți aici sunt din timpul Republicii Prusia.
3 Estimări ale numărului populației:[1]

Prusia (în germană Preußen, în latină Borussia, în letonă și lituaniană Prūsija, în poloneză Prusy) a fost un stat situat pe teritoriul de astăzi al Germaniei, Poloniei, Lituaniei și Federației Ruse (Prusia Orientală). Ultima capitală a Prusiei a fost la Berlin. În anii de apogeu (secolele al XVIII-lea și al XIX-lea) a fost una din marile puteri continentale ale Europei.

De asemenea a cunoscut cea mai mare dezvoltare tehnologică din Europa acelei vremi. După victoria Prusiei asupra Franței în Războiul franco-prusac, regele Wilhelm I al Prusiei s-a proclamat împărat german în anul 1871. Arhitectul hegemoniei Prusiei asupra țărilor germane a fost cancelarul Otto von Bismarck, considerat părintele unificării Germaniei în secolul al XIX-lea.

Istoria Prusiei[modificare | modificare sursă]

Brandenburg Wappen.svg
Prussiaflag small.jpg

Istoria Brandenburgului și a Prusiei
Marca Nordică
înainte de secolul al XII-lea
Vechea Prusie
înainte de secolul al XIII-lea
Margraviatul Brandenburg
11571618 (1806)
Ordenstaat
12241525
Ducatul Prusia
15251618
Prusia Regală - Poloneză
14661772
Brandenburg-Prusia
16181701
Regatul Prusiei
17011772
Regatul Prusiei
17721918
Statul Liber Prusia
19181947
Brandenburg
19471952 / 1990

Numele de Prusia vine de la prusieni baltici, un neam baltic înrudit cu lituanienii și letonii. Vechea Prusie a fost cucerită și germanizată de Cavalerii Teutoni care au înființat aici Statul Teuton. Uniunea Brandenburgului cu Ducatul Prusiei în 1701 a dus la crearea Regatului Prusiei.

Regatul Prusiei[modificare | modificare sursă]

Pe 18 ianuarie 1701 principele elector Frederick al III-lea de Brandenburg s-a autoproclamat rege, sub numele Frederic I. Astfel Regatul Poloniei a pierdut legăturile cu Ducatul Prusiei. Pentru a nu-l deranja pe Leopold I, împăratul Sfântului Imperiu Roman, Frederic a luat titlul de Rege în Prusia și nu pe cel de Rege al Prusiei.

Frederic I a fost succedat la tron de fiul său, Frederic Wilhelm I, supranumit "regele soldat", care și-a concentrat activitățile spre organizarea armatei, reușind să creeze o armată dintre cele mai puternice ale Europei. Despre aceasta, Voltaire avea să spună mai târziu: "În timp ce unele state au armată, armata prusiană are un stat!".

Războaiele napoleoniene[modificare | modificare sursă]

Războaiele de unificare[modificare | modificare sursă]

Imperiul German[modificare | modificare sursă]

Stat liber în Republica de la Weimar[modificare | modificare sursă]

Sfârșitul Prusiei[modificare | modificare sursă]

Geografia[modificare | modificare sursă]

Demografie[modificare | modificare sursă]

Populația[modificare | modificare sursă]

În 1871, populația Prusiei număra 24,69 milioane, adică 60% din populația Imperiului German.[2] În 1910, numărul populației a crescut până la 40,17 milioane (62% din populația Imperiului).[2] În anul 1914 suprafața Prusiei era de 354.490 km². În mai 1939 Prusia avea o suprafață de 297.007 km² și o populație de 41.915.040 de locuitori. Principatul Neuenburg, acum Cantonul Neuchâtel din Elveția, a făcut parte din regatul Prusiei între 1707 și 1848.

Populația non-germanică[modificare | modificare sursă]

În 1871, aproximativ 2,4 milioane de polonezi trăiau în Prusia, constituind cea mai mare minoritate etnică.[2] Alte minorități erau evreii, danezii, frizonii, cașubii (72.500 în 1905), mazurienii (248.000 în 1905), lituanienii (101.500 în 1905), valonii, cehii, kursenieki și sorbii.[2]

Regiunea Poloniei Mari, de unde națiunea poloneză este originară, a devenit Provincia Posen după Împărțirile Poloniei. Polonezii au fost majoritari în această provincie (62% polonezi, 38% germani). De asemenea, porțiunea sudică a Sileziei (Silezia Superioară) avea o majoritate poloneză. Totuși catolicii, etnicii polonezi și alți slavi, dar și evreii nu au avut statut egal cu protestanții.[3]

Ca rezultat a Tratatului de la Versailles din 1919, celei de-A Doua Republici Poloneze i-a fost oferite nu doar aceste regiuni, dar și regiunile cu o majoritate germană din Provincia Prusia de Vest. După cel de-Al Doilea Război Mondial, Prusia de Est, Silezia și cea mai mare parte din Pomerania și părțile estice ale Brandenburgului au fost anexate fie de Uniunea Sovietică sau Polonia, iar populația germanofonă a fost expulzată.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ tacitus.nu
  2. ^ a b c d Büsch, Otto; Ilja Mieck; Wolfgang Neugebauer (1992). Otto Büsch. ed (în German). Handbuch der preussischen Geschichte. 2. Berlin: de Gruyter. pp. 42. ISBN 978-3-11-008322-4 
  3. ^ Hajo Holborn, History of Modern Germany: 1648–1840 2:274

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Prusia
  • Hărți ale Prusiei:

[1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10]