Ateneul Român

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Acest articol se referă la sala de concerte Ateneul Român. Pentru o operă literară, vezi Ateneul Român (Caragiale).

Poziționare
Ateneul Român

Coordonate	Coordonate: 44°26′28.63″N 26°5′49.91″E / 44.4412861, 26.097197244°26′28.63″N 26°5′49.91″E / 44.4412861, 26.0971972
Localitate	București
Țara	România
Adresa	Str. Benjamin Franklin 1-3, sector 1
Creare
Arhitect	Albert Galleron
Data începerii construcției	1886
Data finalizării	1888
Clasificare
Cod LMI	B-II-m-A-18789
modifică

Ateneul Român este o sală de concerte din București, clădire situată pe Calea Victoriei în Piața George Enescu (partea nordică a Pieței Palatului). Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”.

Cuprins

1 Istoric
2 Marea frescă
3 Aleea cu sculpturi
4 Înscrierea pe lista Patrimoniului European
5 Înscrierea Ateneului Român pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO
6 Imagini
7 Note
8 Bibliografie
9 Legături externe

[modificare] Istoric

Ateneul Român în vara anului 1941

Locul unde s-a ridicat Ateneul Roman aparținea familiei Văcăreștilor. În 1886 a început construcția actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripție publică, la îndemnul Dați un leu pentru Ateneu.

La recomandarea lui Charles Garnier, autorul Operei din Paris, planurile clădirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron, astfel încât să poată folosi fundația deja turnată a manejului început de „Societatea Equestra Română”. Clădirea a fost inaugurată la 14 februarie 1888^[1].

Fațada este un peristil cu lățimea de 48 m. Cele 6 coloane ale peristilului au 12 metri înălțime, fiind identice în dimensiuni cu cele ale Erechteionului din Atena. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai țării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al României, Vasile Lupu și Matei Basarab. Înălțimea totală a clădirii până în vârful cupolei este de 41 m.

În interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m, și o înălțime de 16 m, are 600 de locuri la partere și 52 de loji (în total aproximativ 794 de locuri).

În 1935, la initiațiva lui George Enescu, au fost strânse fonduri pentru construcția orgii de concert, amplasată în fundalul scenei.

Ateneul a fost consolidat și restaurat în perioada 2000-2004, de arh. Raluca Nicoara & al. și ing. Dragoș Badea, și a fost redeschis în 2005, cu ocazia ediției a XVII-a a Festivalului Internațional George Enescu.

[modificare] Marea frescă

Deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena, se desfășoară o frescă lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, operă a pictorului Costin Petrescu (1872-1954) din Pitești. Fresca, începută în 1933 și inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939^[2], este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României:

Împăratul Traian intră în Dacia
Legionarii romani colonizează Dacia
Formarea poporului daco-roman
Straja romană
Invazia barbarilor
Începuturile poporului român
Statornicirea
Descălecarea
Statul militar
Statul administrativ — împărțirea dregătoriilor
Cruciada romînească
Ștefan cel Mare
Epoca de pace și credință
Mihai Viteazul
Începuturile culturii românești
Horia, Cloșca și Crișan
1821 — Revolta lui Tudor Vladimirescu
Anul 1848 în Transilvania
Anul 1848 în Principate
Al.I. Cuza
Anul 1859 — Unirea Principatelor
Carol I — Războiul de Independență
Războiul întregirii naționale 1916-1918
Ferdinand I Întregitorul
Epoca de consolidare

Altădată, în Ateneul Român se afla și Pinacoteca Statului. Fondul de tablouri a fost preluat de actualul Muzeu Național de Artă al României.

[modificare] Aleea cu sculpturi

Statuia lui Mihai Eminescu, bronz, 1963, sculptor Gheorghe D. Anghel, în fața Ateneului Român

În perioada antebelică, aleile Grădinii Ateneului erau împodobite cu busturile care reprezentau mari oameni politici, de cultură sau artiști români. Din păcate, acestea nu s-au păstrat, pentru că au fost distruse în anii regimului comunist: Mihai Eminescu (de Ion Georgescu), Mihail Kogălniceanu (de W. C. Hegel), P.S. Aurelian (de W. C. Hegel), Ion Ghica (Iordănescu), Traian Demetrescu (de Filip Marin), Dumitru Georgescu-Kiriac (de Oscar Han), Ienăchiță Văcărescu (de W. C. Hegel), Constantin Esarcu (de W. C. Hegel), Gavriil Musicescu (de Milița Petrașcu), C. A. Rosetti (de I. Georgescu), Vasile Urechea-Alexandrescu (de W. C. Hegel), generalul Ioan Emanoil Florescu (de I. Georgescu), Grigore Tocilescu, Gheorghe Dem Theodorescu (de Carol Storck), C. I. Stăncescu (de W. C. Hegel) și Theodor Șerbănescu (de Filip Marin).

În prezent, în Grădina Ateneului este amplasată o singură statuie, cea a lui Mihai Eminescu, executată în bronz, în 1963, de sculptorul Gheorghe D. Anghel.^[3]

[modificare] Înscrierea pe lista Patrimoniului European

Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, sub cod LMI B-II-m-A-18789, monument de arhitectură de grupă valorică A, de valoare națională și universală.^[4]

Monumentul este protejat și prin Legea nr.5/2000, Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național-PATN, Secțiunea III, Zone protejate, Valori de patrimoniul cultural de interes național, (monumente istorice de valoare națională, exceptională).^[5]

În ziua de 21 martie 2007, cu prilejul marcării, în România, a aniversării a 50 de ani de la semnarea, la la 25 martie 1957, a Tratatului de la Roma, care a instituit Comunitatea Economică Europeană, pe zidul Ateneului Român a fost așezată o placă spre a marca includerea acestui monument pe lista Patrimoniului European, aprobată cu ocazia Consiliului informal al miniștrilor culturii din Uniunea Europeană, care a avut loc la Berlin, la 13 februarie 2007.^[6]