Dan Grigorescu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dan Grigorescu ( 13 mai 1931-15 aprilie 2008, Bucureşti) a fost un reputat anglist român, istoric literar, eseist, critic literar, traducător, profesor de literatură comparată, critic de artă şi istoric al artei român. Membru al Academiei Române din 2004.[1]
Cuprins |
[modifică] Biografie
Profesorul Dan Grigorescu s-a născut la 13 mai 1931, în Bucureşti. A urmat Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti (1942-1950), apoi secţia de filologie germanică a Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii din Bucureşti, obţinând diploma de licenţă în limba şi literatura engleză în anul 1954.[1] Lucrează ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă (1954-1958), muzeograf la Muzeul de Artă al R. S. România (1960-1963) şi ca redactor-şef la Editura Meridiane (1963-1968).[1]
În 1968 este numit director al Direcţiei Artelor în Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. Din 1961, predă la Catedra de literatură universală şi comparată a Facultăţii de Filologie din Bucureşti, unde va fi titularizat profesor în 1990. A fost şeful Catedrei de literatură comparată la Facultatea de Litere din Bucureşti între 1980 şi 1984 şi după 1990. A fost unul dintre discipolii al academicianului Tudor Vianu. În anul 1969, îşi susţine doctoratul cu teza „Shakespeare în cultura română modernă”. În perioada 1970-1971 este detaşat ca lector în S.U.A., unde a ţinut cursuri de istoria şi cultura României şi de literatură comparată la universităţile din Seattle, Portland şi Los Angeles, iar între 1971 şi 1974 a fost numit director al Bibliotecii Române din New York. Însemnările din aceşti ani americani, conţinând meditaţii asupra culturii şi societăţii americane contemporane, vor fi reunite în volumul „Marile canioane” (1977). A prezentat sute de vernisaje ale unor artişti plastici contemporani din România şi a semnat mai multe monografii ale acestora la editura Meridiane, unde a fost redactor şef al Sectorului de artă plastică, teatru, cinema. A devenit redactor şef la revista Arta în 1987. A deţinut şi funcţia şi pe cea de director al Institului de Istorie şi Teorie Literară George Călinescu al Academiei Române şi a fost un colaborator apropiat al Institutului de Istoria Artei din cadrul Academiei Române .
Fin cunoscător al avangardei, coordonator al unui Dicţionar al avangardelor, al literaturii americane clasice sau contemporane, căreia i-a consacrat un dicţionar foarte util, premiat cu medalia de aur a Asociaţiei Criticilor Americani. A scris numeroase studii de specialitate despre cei mai importanţi pictori români contemporani. Este autorul unor lucrări despre Expresionism şi Pop-Art, al unei introduceri la literatura comparată şi al unor dicţionare de artă plastică şi de literatură americană. Este autorul unui curs introductiv în literatura comparată şi a studiat relaţia dintre textul literar şi imagine, cunoscută sub denumirea de ek-phrasis. Este unul dintre traducătorii lui William Shakespeare în limba română, a coordonat prima ediţie critică a operei lui Shakespeare din România, a scris numeroase studii de istoria artei, literatură comparată, etc. A îngrijit ediţii de restituire a operelor lui Dragoş Protopopescu, primul nostru anglist de reputaţie europeană şi Petru Comarnescu, primul nostru americanist, şi respectiv Alice Voinescu, esteticiană a teatrului universal şi distinsă profesoară de estetică la Institutul de Artă dramatică în perioada dintre războaie.
[modifică] Volume publicate
- Shelley (1962);
- Trei pictori de la 1848 (1966);
- Expresionismul (1968);
- 13 scriitori americani (1968);
- Romanul realist în secolul al XIX-lea (1970);
- Shakespeare şi cultura română modernă (1971);
- Cubismul (1972);
- Pop-Art (1974);
- Ion Pacea (1975);
- Arta americană (1975);
- Direcţii în poezia secolului XX (1976);
- Ion Gheorghiu (1976);
- Vasile Celmare (1977);
- Ion Sălişteanu (1978);
- Istoria unei generaţii pierdute – Expresioniştii (1978);
- Micaela Eleutheriade (1979);
- Dicţionar cronologic al literaturii americane (1979);
- Marile canioane (1979), jurnal american de călătorie;
- Constelaţia gemenilor (1980);
- Brâncuşi: rădăcinile operei (1980);
- Aventura imaginii (1982);
- Gh. Saru (1982);
- Brăduţ Covaliu (1984);
- Realitate, mit, simbol: un portret al lui James Joyce (1984);
- Înainte şi după Columb (1985);
- Eugen Popa(1985);
- La nord de Rio Grande (1986);
- Înainte şi după Columb (1987);
- Arta engleză (1989);
- A History of Romanian Art 1992;
- Introducere în literatura comparată (1992);
- Între cultură şi coca-cola (1993);
- Călătoriile domnului Rubens (1994);
- Columb şi insulele zburătoare (1994);
- Necunoscutul de la Ambasada Franţei. Un episod al biografiei lui Giordano Bruno (1995);
- Dicţionar alfabetic al literarurii americane, ediţia a doua (1996);
- Pietrele de la Stonehenge tac (1997);
- Brâncuşi şi arta secolului XX (1998);
- Romanul american al secolului XX (1999);
- Jocul cu oglinzile (2000);
- Civilizaţii enigmatice din nordul Americii (2001);
- Povestea artelor surori. Introducere în ekphrastică (2001);
- Brâncuşi şi arta modernă (2001);
- Istoria literaturii americane în date (2002);
- Dicţionarul avangardelor (2003).
[modifică] Traduceri
- George Bernard Shaw, Teatru (1956);
- William Shakespeare, Zadarnicele chinuri ale dragostei (1956); Poveste de iarnă (1990); Poeme (1975); Visul unei nopţi de vară (1964);
- Cântecul bizonului. Din literatura pieilor roşii (1978);
- Casa cu multe ferestre. Cinci marxişti americani (1981);
- Puiul de ren. Basme eschimose (1996).
[modifică] Ediţii
- Alice Voinescu, Întâlniri cu eroi din literatură şi teatru (1983);
- Petru Comarnescu, Kalolagathon (1985);
- lord Byron, Opere, I-IV (1985);
- Dragoş Protopopescu, Fenomenul englez, I-III.
[modifică] Premii
- Premiul pentru critică al Uniunii Artiştilor Plastici din România (1969),
- Premiul Emerson, acordat de Asociaţia Americană de Istoria Culturii (1973),
- Premiul „B. P. Hasdeu al Academiei Române (1980)
- Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler (2002).
- Medalia de aur a Asociaţiei Criticilor Americanipentru Dicţionar cronologic. Literatura americană(1977).
[modifică] Afilieri
- Membru Corespondent al Academiei Române din 1993.
- Membru al Academiei Române din 2004, pe specializarea Istoria Artei.
- Director al Bibliotecii Romane din New York.
[modifică] Decesul
- Dan Grigorescu s-a stins din viaţă pe 15 aprilie la Bucureşti, la vârsta de 76 de ani, la scurt timp după terminarea volumului său de Memorii, care va fi publicat postum. A fost înmormântat pe data de 18 aprilie la Cimitirul Bellu din Bucureşti, pe Aleea Academicienilor.
[modifică] Note
- ^ a b c A murit Dan Grigorescu Evenimentul Zilei, 15 aprilie 2008
[modifică] Referinţe
- Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicţionarul scriitorilor români, literele D-L, Editura Fundaţiei Culturale Romane, 1998, pp. 450-452
[modifică] Legături externe
- Omagiu profesorului Dan Grigorescu [1]

