Adrian Severin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Adrian Severin
Adrian Severin.jpg
Adrian Severin

 Deputat în Parlamentul European
Deținător actual
Funcție asumată 
1 ianuarie 2007 - prezent

 Ministru de externe
În funcție
12 decembrie 1996 – 29 decembrie 1997

Născut(ă) 28 martie 1954
Partid politic Partidul Social Democrat
Grup europarlamentar Partidul Socialist European- exclus la 21 marie 2010
Alma mater Universitatea din București
Ocupație politician
Profesie cadru didactic universitar
Cetățenie română
Confesiune creștin ortodox[necesită citare]

Adrian Severin (n. 28 martie 1954 la București) este un politician și diplomat român, fost membru al Partidului Democrat (actual PDL), fost membru al Partidului Social Democrat din care a demisionat în urma unui scandal de corupție. A părăsit PD, alături de alți foști lideri ai partidului, după ce conducerea acestui partid a fost câștigată de Traian Băsescu. Între 12 decembrie 1996 și 29 decembrie 1997 a deținut funcția de ministru de externe al României. Din septembrie 2005 Adrian Severin a fost euroobservator român în Parlamentul European, pentru ca odată cu aderarea României la Uniunea Europeană să devină europarlamentar. În cadrul Parlamentului European, Adrian Severin a fost președinte al Delegației socialiste române din cadrul Grupului Socialist. În prezent este președinte al Delegației UE-Ucraina și membru supleant al Comisiei pentru afaceri externe și a Delegației pentru relațiile cu țările din Europa de Sud-Est. Adrian Severin este membru a Convenției privind viitorul Europei și face parte din Comisia constituțională. Adrian Severin a fost deputat în legislaturile 1990-1992, 1992-1996, 1996-2000, 2000-2004, 2004-2008. În legislatura 1990-1992, Adrian Severin a demisionat la data de 31 iulie 1990 și a fost înlocuit de deputatul Dănuț Ioan Fleacă.

Activitatea în Parlamentul European[modificare | modificare sursă]

Ca observator și membru al Parlamentului European, Adrian Severin a adoptat o agenda în 3 puncte. În primul rând el a dorit să promoveze creșterea încrederii de care se bucura România în UE în condițiile în care primirea sa a avut loc cu numeroase rezerve și fără entuziasm din partea vechilor membri. Creșterea credibilității a fost realizată prin dovedirea competenței, sinceritate în acțiune și loialitate față de Grupul Socialist și celelalte instituții. În al doilea rând, Adrian Severin a acționat în vederea creșterii influenței României în UE, lucru care s-a realizeazat prin ocuparea unor funcții de decizie sau obținerea unor misiuni strategice. În acest sens, Delegația Socialistă Romana a negociat integrarea euro-parlamentarilor romani in structurile Parlamentului European. Consolidarea coerentei si eficientei UE ca forma de organizare politica a unei democratii trasnationale a reprezintat un al 3-lea punct pe care Adrian Severin a dorit sa-l sustina. De aceea, principala sa implicare este in Comisia Constitutionala precum si in problemele politicii de vecinatate si extindere ale UE.

Scandalul de corupție[modificare | modificare sursă]

În martie 2011, Parlamentul European a deschis o anchetă oficială pentru stabilirea vinovăției în acuzațiile de corupție care i se aduc alături de alți doi parlamentari. Ziarul britanic "The Sunday Times" a realizat o investigație jurnalistică sub acoperire în urma căreia a demascat trei europarlamentari că sunt de acord să susțină amendamente la legislația europeană, în schimbul primirii unor sume de bani. Jurnaliști au contactat 60 de europarlamentari cărora le-a propus, în numele unei firme de lobby false, să fie plătiți pentru a susține amendamente, însă doar trei au acceptat: Adrian Severin, din România, Ernst Strasser, fost ministru de Interne în Austria, și Zoran Thaler, din Slovenia. Adrian Severin a și facturat cu 12.000 de euro firma de lobby, după care a fost sunat de editorul publicației și i s-a explicat în ce situație se află. Politicianul român a susținut că nu a facut nimic „ilegal sau anormal”. Adrian Severin este acuzat că ar fi contribuit la inițierea unui amendament legislativ în schimbul a 100.000 euro.[1]

Ceilalți doi europarlamentari acuzați, Zoran Thaler, fost ministru sloven de Externe și fostul ministru austriac de Interne, Ernst Strasser au demisionat imediat ce Sunday Times a dezvăluit scandalul. Adrian Severin a refuzat să demisioneze din Parlamentul European, deși Grupul Socialiștilor Europeni din care făcea parte i-a cerut acest lucru, Grupul excluzându-l în final din rândurile sale.

Conducerea PSD nu a luat inițial nici o măsură împotriva lui Adrian Severin, mulțumindu-se să constate că acesta s-a suspendat din funcția de vicepreședinte al partidului. După câteva zile de la declanșarea scandalului, președintele PSD, Victor Ponta, i-a cerut totuși lui Adrian Severin să demisioneze din partid, în caz contrar amenințându-l că va fi exclus.[2] [3] [4]

Victor Ponta i-a trimis o scrisoare președintelui PSD București, Marian Vanghelie, căruia i-a solicitat excluderea din partid a lui Adrian Severin. Deși nu și-a ascuns împotrivirea, Marian Vanghelie a convocat o ședință de partid în care a lăudat activitatea lui Adrian Severin și și-a exprimat regretul că se despart. „Cred că este unul dintre cei mai pregătiți oameni. Am încredere în nevinovăția lui Adrian Severin, am încredere că în Parlamentul European sunt oameni competenți și comisia care va ancheta acest 'caz' cred că va dovedi nevinovăția lui Adrian Severin. Astăzi este o situație destul de delicată pentru că organizația de București a reușit să construiască o echipă, persoane care se bazau pe încredere, pe respect, pe profesionalism, pe activism, pe tot ceea ce înseamnă social-democrație într-un cuvânt, dacă se poate spune”, a declarat Marian Vanghelie. Iar la finalul ședinței i-a urat 'La mulți ani!' lui Adrian Severin, deoarece era ziua de naștere a acestuia. Până la urmă, Adrian Severin însuși a demisionat din PSD, în aceea ședință.[5]

În prezent, Adrian Severin se află sub anchetă OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă). [6]

Gafe[modificare | modificare sursă]

Cariera de politician după 1990 a lui Adrian Severin a fost marcată de o serie de gafe. La începutul anilor 1990, răspunzând unei întrebări puse de un ziarist al cotidianului umoristic Academia Cațavencu, a căzut într-o capcană alături de alți parlamentari și s-a declarat revoltat că apa de la robinetele din București ar avea o concentrație nepermisă de hidrogen, doi atomi la doar unul de oxigen, denotând astfel că nu cunoștea formula banală H2O a apei.

Ca ministru de externe, în 1997, a introdus o sintagmă în versiunea preliminară a unui act anex al tratatul dintre România și Ucraina, care avea drept urmare cedarea Insulei Șerpilor către Ucraina. A pierdut postul de ministru de externe în urma unui scandal pe care l-a pornit când a declarat că deține o listă cu șefi de ziare și ziariști care ar fi spioni, pe care însă nu a produs-o publicului niciodată.[7] Într-o analiză pe care a realizat-o pentru Institutul Social Democrat Ovidiu Șincai, afiliat PSD, l-a calificat pe președintele țării, Traian Băsescu drept “han tătar, urmaș al lui Ginghis han”, “alogen” ce nu are ce căuta în fruntea țării și și-a atras din această cauză sancțiunea Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD).[8]

Ultimul scandal, care i-a ruinat la nivel european renumele, a avut loc în 2011, când o echipă de jurnaliști britanici de la ziarul The Sunday Times, pretinzând a fi reprezentanți ai unei organizații de lobby, l-au convins să accepte o sumă de bani în schimbul introducerii de amendamente la legislația europene.[9] Ziarul a dezvăluit că alți doi membri ai Parlamentului European au fost în aceeași situație, însă Adrian Severin a fost singurul dintre cei trei care nu și-a dat demisia din Parlamentul European, deși a fost ulterior huiduit în plen[10] și marginalizat, pierzând funcția de vicepreședinte din partea Partidului Socialiștilor Europeni. Mai târziu, pe data de 25 noiembrie a aceluiași an, Adrian Severin a stârnit stupoare când a ținut o prelegere despre corupție la București, în contextul în care dovezile luării sale de mită erau larg accesibile și DNA începuse deja urmărirea penală împotriva sa.[11]

Educația și activitatea profesională[modificare | modificare sursă]

  • Absolvent al Facultății de Drept, Universitatea din București, (1978); doctor în drept (1986)
  • Lector la Academia de învățămînt social-politic Ștefan Gheorghiu de pe lîngă CC al PCR[12][13]
  • Profesor de drept al comerțului internațional, Universitatea "Titu Maiorescu" (București, din 1999).
  • Membru al Curții Internaționale de Arbitraj de pe lângă Camera Internațională de Comerț din Paris (din 2005).
  • Membru al Curții Comerciale de Arbitraj din Malta (din 2001).
  • Membru al Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Sloveniei (din 1998), de pe langa Camera de Comerț și Industrie a României (din 1995).
  • Membru al Societății Române de Drept Internațional și Relații Internaționale (între 1987-1990).
  • Secretar al Secțiunii de Drept Internațional (din 2003). Președintele Secțiunii de Integrare Europeană (din 1985).
  • Membru al Societății Române de Drept Comparat (din 1985).
  • Șeful delegației de euro-parlamentari ai Partidului Social Democrat în Parlamentul European (din 2007).
  • Șeful delegației de euro-observatori ai Partidului Social Democrat în Parlamentul European (2005-2006).
  • Șeful Departamentului pentru Relații Externe și Afaceri Europene al Partidului Social Democrat (2004-2007).
  • Director coordonator al Institutului de Studii Social Democrate "Ovidiu Șincai" (din 2000). Membru al Prezidiului PES (din 2006).
  • Vicepreședinte al Grupului Socialist al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (1995-1996; 2003-2006).
  • Membru al Parlamentului României, Camera Deputaților (din 1990, reales în 1992, 1996, 2000 și 2004).
  • Membru al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților, Parlamentul României (din 1996).
  • Vice Prim Ministru, Ministru pentru Reformă și Relațiile cu Parlamentul (1990-1991).
  • Viceprim-ministru și Ministru al Afacerilor Externe (1996-1997).
  • Președintele Agenției Naționale pentru Privatizare și Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (1991-1992).
  • Membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), în mai multe rânduri Raportor al APCE (2003-2007; 1993-1996); Vicepreședintele Comisiei juridice și pentru drepturile omului a APCE (2006-2007, 1995-1996).
  • Președintele subcomisiei pentru relații externe a APCE (2004-2007).
  • Președinte al Adunării Parlamentare a OSCE (2000-2002).
  • Președinte emerit al Adunării Parlamentare a OSCE (2002-2004).
  • Șeful Comisiei ad-hoc pentru Belarus, din cadrul Adunării Parlamentare a OSCE (1998-2001).
  • Raportor special al Organizației Națiunilor Unite pentru situația drepturilor omului în Belarus (din 2004).
  • Membru al Convenției privind viitorul Europei (2002-2003). Coordonator în cadrul Institutului Est-Vest (SUA), Grupul pentru pregătirea "Programului politicii generale pentru Mesele de lucru I și III ale Pactului de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei" (2000-2001).
  • Membru al Consiliului de Consultanță al Rețelei de Institute Europene pentru Studiul Relațiilor Interetnice "Eurobarometer" (din 1999). Membru al Consiliului pentru acord etnic al Fundației "Proiectul pentru Relații Etnice" (Princeton, USA, din 1999).
  • Editorialist al ziarului Ziua (din 1998) și al revistei Lumea Magazin (1998-2004).

Controverse în privința Insulei Șerpilor[modificare | modificare sursă]

„Zilele trecute a încins spațiul public declarația lui Traian Băsescu care a acuzat practic de trădare a intereselor nationale "echipa regimului Constantinescu" - respectiv ministrul de Externe Adrian Severin , care a participat la cedări rușinoase în favoarea Ucrainei, în 1997. Acesta din urma a sărit ca ars, pretinzând ca "Tratatul a constituit un act aducator de liniște și stabilitate regională". Ceea ce a omis Severin să precizeze, dar ZIARUL a aflat de la diplomatul Aurel Preda, este raspunderea directă și personala a fostului ministru de Externe în cedarea Insulei Serpilor, teritoriu romanesc, către Ucraina, printr-o inserție în textul Tratatului negociat deja, care l-a uimit pâna și pe șeful delegației ucrainene, Buteiko. Severin a intrat în camera de la Ministerul Afacerilor Externeunde se executa colaționarea textului Acordului și a spus ca are o propunere, la care Buteiko, șeful delegației ucrainene, a avut un gest nervos, trantindu-și ochelarii pe masa. Propunerea adresată de ministrul de Externe român a fost: în rândul patru de jos se pune virgulă, dupa Insula Serpilor, și se adaugă "care aparține Ucrainei". Lui Buteiko nu i-a venit să creadă și s-a adresat în rusă - paftarite pajalusta ; repetați, va rog!, iar Severin a reiterat fraza, după care Buteiko a reluat discuția, în engleză, murmurând - Isle of Serpents, comma, "belongs to Ucraine"! Bătrânii țărănisti au vrut să voteze contra textului Tratatului, de aceea prevederea legată de Insula Serpilor a fost introdusă în Acordul conex. Dumitru Ceaușu, i-a "prelucrat" pe țărăniști susținând că "România, pentru a intra în NATO, trebuie sa privească în viitor și să renunțe la trecut". S-a dovedit însă ca a fost o cacealma pretextul cedărilor către Ucraina în schimbul intrării României în NATO la Madrid. Poporul român însa nu a fost intrebat prin referendum - daca este de acord să cedeze Insula Șerpilor, o parte a teritoriului național românesc, ucrainenilor. Ceea ce încadreaza manipularile celor din MAE și ale ministrului Adrian Severin la rubrica trădare națională.”

[necesită citare]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Severin, acuzat de euro-șpagă de 100.000 €, adevarul.ro, accesat la 21 martie 2011
  2. ^ Adrian Severin a acceptat de la jurnaliști deghizați în lobbyiști 12.000 de euro pentru un amendament depus de Sebastian Bodu
  3. ^ Adrian Severin, dupa discutia cu Martin Schultz: Am decis sa ma retrag din grupul socialistilor, nu demisionez din PE
  4. ^ Slovenul Zoran Thaler a demisionat din functia de eurodeputat in urma scandalului de lobby
  5. ^ Marian Vanghelie: Ne despărțim pentru o perioadă scurtă de Adrian Severin; rămânem solidari
  6. ^ Cazul bani în schimbul amendamentelor: ancheta OLAF în plină desfășurare
  7. ^ http://www.impactnews.ro/News/Severin:-De-la-formula-apei-%C8%99i-lista-spionilor,-la-B%C4%83sescu-Han-t%C4%83tar-50418
  8. ^ Severin, cercetat pentru discriminare http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Politica/15786/Severin-cercetat-pentru-discriminare.html
  9. ^ Severin: De la formula apei și lista spionilor, la Băsescu Han tătar
  10. ^ http://www.ziare.com/adrian-severin/coruptie/adrian-severin-reinvie-mandria-de-a-fi-roman-1136290
  11. ^ http://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-10784173-europarlamentarul-adrian-severin-investigat-dna-pentru-luare-mita-trafic-influenta-conferentia-ora-11-00-tema-mitologiei-exceptionalismului-coruptiei-romanesti.htm
  12. ^ http://www.clubromania2020.ro/2011/03/politica-lui-adrian-severin/
  13. ^ http://www.revista22.ro/adrian-severin-groaznica-ciocnire-dintre-minte-si-simtire-1961.html

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri



Predecesor:
Teodor Meleșcanu
Ministrul Afacerilor Externe
12 decembrie 199629 decembrie 1997

Succesor:
Andrei Pleșu