Petrache Poenaru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Petrache Poenaru.

Petrache Poenaru (n. 10 ianuarie 1799, Benești, județul Vâlcea - d. 1875), pedagog, inventator, inginer și matematician român, inventator al tocului rezervor în 1827. Petrache Poenaru a fost unul din organizatorii învățământului național românesc, fondatorul Colegiului Național Carol I din Craiova. În tinerețe fusese secretarul personal al lui Tudor Vladimirescu, iar în 1870, spre sfârșitul vieții sale, a fost ales membru al Academiei Române.

Cuprins

[modificare] Pandur și om de încredere a lui Tudor Vladimirescu

Organizator al învățământului românesc, Poenaru a fost în tinerețe haiduc și pandur în armata lui Tudor Vladimirescu. Tânărul Petrache Poenaru, care n-avea nici 22 de ani, proaspăt grămătic, absolvent eminent al școlii Obedeanu din Craiova, înflăcărat de idealurile revoluției, își schimbă straiele și se strecoară în ceata unor haiduci care exista prin mahalalele Craiovei. Tovarǎșii lui haiduci descoperă, într-o încăierare cu niște arnăuți, că nu știe să tragă cu pistoalele și nici să arunce cuțitul, și, pe deasupra, că tânărul are o călimară ascunsă prin buzunare. Îl prezintă lui Tudor ca să râdă împreună de tânărul Petrache. Tudor este din prima clipă plăcut impresionat de mintea ageră și entuziasmul lui Poenaru, care ajunge în numai câteva săptămâni omul de taină al lui Tudor Vladimirescu, șef al cancelariei și al conțopiștilor.

[modificare] Primul ziar românesc

Foaia de propagandă a armatei lui Tudor Vladimirescu, apărută la inițiativa sa, a însemnat nu numai primul ziar românesc de propagandă, așa după cum îi arată și numele, dar și unul dintre primele exemple din istoria presei scrise din România de prezentare corectă a idealurilor revoluționare ale lui Tudor.

[modificare] Studii la Viena și la Paris

Petrache Poenaru, scapă ca prin minune de la moarte, la rugămințile lui Tudor va pleca să studieze la Viena, apoi și la Paris, unde studiază filologia și politehnica, devenind absolvent al Școlii Politehnice din Paris.

În timpul studiilor brevetează primul toc rezervor din lume, mai întâi la Viena, apoi la Paris (brevet 3208, din 25 mai 1827), cu titlul "Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală".

[modificare] Primul român care a călătorit cu trenul

Pagini din brevetul asupra stiloului lui Petrache Poenaru

La 15 septembrie 1830, se deschide în Anglia prima cale ferată din lume, care va face legătura între Liverpool și Manchester. La 27 octombrie 1831 tânărul Petrache Poenaru, spunea printre altele:

„Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului... douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încarcate cu 240 de persoane sunt trase deodată de o singură mașină cu aburi...”

Fosta stație de metrou, Semănătoarea, poartă acum numele lui.

[modificare] Discursul de recepție la primirea în Academia Română

Petrache Poenaru în discursul de recepție la primirea în Academia Română, a susținut că cele 5 luni cât a fost pandur și haiduc i-au schimbat complet destinul și va păstra toată viața în inimă acele clipe mărețe. (Cuvintele de mai sus reprezintă o reformulare dintr-un fragment din discursul său de primire, rostit în fața Academiei Române).

[modificare] Revoluționar la 1848

Petrache Poenaru a participat la Revoluția de la 1848, și a făcut parte din Comisia pentru liberarea robilor[1][2]. A semnat "P. Poenaru" pe primul comunicat al comisiei, din 12 iulie 1848, alături de "Ioasaf Znagoveanu" și "C. Bolliac" (document original la Muzeul Național de Istorie a României).

[modificare] Note

  1. ^ Monitorul român, I, 1848, p. 24, col. II.
  2. ^ Cornelia Bodea: 1848 la români: O istorie în date și mărturii, București, 1982

[modificare] Legături externe

Articole biografice

  • Petrache Poenaru 1799 - 1875 - un articol de Mihai Olteneanu, în revista Univers ingineresc, editată de Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR)
Unelte personale
Spații de nume
Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi